Începând cu luna septembrie, am fost ales secretar al Camerei Deputaților, membru al Biroului Permanent. Am ocupat această poziție la propunerea grupului USR, care m-a susținut în urma unei competiții interne.
A fost o onoare deosebită să reprezint partidul în acest for de decizie important al Parlamentului. Conform algoritmului parlamentar, USR are drept la o singură poziție în cadrul Biroului Permanent. Acest raport parlamentar va prezenta activitatea mea de secretar din lunile septembrie 2018 - ianuarie 2019.
Biroul Permanent (BP) al Camerei Deputaților este forul de conducere al acestei instituții. Este compus din 12 membri: un președinte, patru vicepreședinți, patru secretari și patru chestori.
1. Rolul Biroului Permanent
Rolul principal al acestui organism este cel de a lua decizii care țin de funcționarea Camerei Deputaților. În ședințele de Birou Permanent se decid următoarele: ordinea de zi a ședinței de plen a Camerei Deputaților, programul Camerei Deputaților, modificările în componența comisiilor permanente. Biroul Permanent ia act de adresele trimise la Parlament de către Guvern și Ministerul pentru Relația cu Parlamentul, ia act de informările de la Curtea Constituțională și Președinție, votează deplasările parlamentarilor, ia act de cererile acestora de concediu sau de memorandumuri interne privind organizarea de evenimente la Parlament. Biroul Permanent este forul decisiv care poate fi convocat de îndată pentru a suplimenta ordinea de zi a lucrărilor Parlamentului. În cadrul acestui for se formulează solicitările scrise sau verbale de control parlamentar față de miniștri sau prim-ministru, prin intermediul instrumentelor parlamentare: Ora Prim-Ministrului, Ora Ministrului. De asemenea, în cadrul Biroului Permanent se stabilește și calendarul moțiunilor simple sau al moțiunilor de cenzură anunțate în plenul Camerei Deputaților.
Biroul Permanent al Camerei Deputaților funcționează de asemenea și în colaborare cu Biroul Permanent al Senatului. În cazurile în care se organizează un plen comun al celor două Camere, cele două Birouri Permanente se întâlnesc, propun și votează ordinea de zi.
A fost o mare onoare să servesc interesele românilor și ale partidului meu în cadrul acestui for. Am învățat multe proceduri și m-am familiarizat și mai mult cu regulamentul Camerei Deputaților, dar mai ales am căpătat, în aceste cinci luni, o vastă experiență politică de care mă voi folosi mai departe și pe care o voi împărtăși cu colegii mei.
2. Atribuții
În continuare, voi prezenta defalcat activitățile și acțiunile mele în cadrul acestui for decizional.
Care au fost atribuțiile mele formale de secretar în această perioadă?
- Asigurarea evidenței prezenței deputaților la ședințele de plen și în comisii și depunerea de propuneri BP, în condițiile art. 52, art. 143, art. 241 din Regulamentul Camerei Deputaților
- Ajutarea vicepreședintelui Marilen-Gabriel Pirtea în realizarea atribuției privind coordonarea activității comisiilor care i-au fost stabilite (nu a fost cazul).
- Alte atribuții primite de la președintele Camerei Deputaților sau de la Biroul Permanent (nu a fost cazul).
Traducerea sarcinilor de mai sus: din punct de vedere formal, portofoliul meu s-a limitat la sarcinile de lucru descrise mai sus. Ultimele două nu le-am exercitat niciodată, pentru că nu mi s-a cerut.
Pe lângă sarcinile de la punctul 1., am mai avut următoarele sarcini informale sau formale auxiliare:
- I. transmiterea deciziilor BP către grupul parlamentar USR și către presă;
- II. numărarea voturilor în plenul Camerei Deputaților ori de câte ori mi s-a solicitat să fac acest lucru;
- III. aducerea la cunoștința președintelui de ședință a dorinței parlamentarilor de a interveni la dezbateri;
- IV. citirea prezenței parlamentarilor la moțiunea de cenzură;
- V. numărarea voturilor moțiunii de cenzură sau numărarea votului numirii unor persoane în funcții publice - instituții aflate sub control parlamentar.
Un episod marcant pentru activitatea mea ca secretar al Camerei Deputaților este acela în care opoziția a avut o încercare de demitere din conducerea Camerei Deputaților a președintelui Liviu Dragnea și a vicepreședintelui Florin Iordache. Această acțiune nu s-a concretizat întrucât președintele de ședință, Florin Iordache, nu a dat curs solicitărilor opoziției de a supune la vot aceste suspendări.
3. Observații pe marginea atribuțiilor
Sarcinile de mai sus nu sunt nici grele și nici ușoare. Doar cer multă, multă atenție, prezență fără întârziere și multă, multă responsabilitate. Ce este greu este să fii aproape singur împotriva tuturor în cadrul ședințelor de BP, dar acest subiect îl voi dezvolta mai târziu.
Cu privire la atribuțiile mai sus menționate, țin să precizez că, din punct de vedere formal, fiecare cabinet de secretar are în subordine patru angajați, care își încep și își termină mandatul odată cu încetarea ocupării funcției de secretar a persoanei în cauză. Observațiile mele asupra acestei situații, după cinci luni de activitate în această poziție, este că strict pentru a îndeplini sarcinile de mai sus nu este nevoie de nicio persoană angajată la acest birou.
Sarcina de a lua la cunoștință motivarealor din partea liderilor de grup și de a înainta aceste motivări BP îmi ocupa în fiecare lună fix cinci minute. Așadar, nicio resursă alocată acestei funcții nu se justifică, așa cum e formulată, acum, funcția în sine. Pentru ca am avut ca sarcina înaintarea catre BP motivarea absențelor deputaților, va aduc la cunoștință că morala muncii nu este tocmai ortodoxă în cazul multor parlamentari. Adesea am întâlnit situații absurde citind motivări de genul “Nu am fost în localitate”, “Am lipsit din motive personale”. Din păcate și aceste persoane sunt reprezentative pentru resursa umană prezentă în Parlament. Această problemă și soluțiile de rigoare vor trebui gândite ca un pachet de reforma sistemică a modului în care funcționează Parlamentul. Sper ca în viitor, USR să fie partidul care poate face aceste reforme.
4. Resursele secretarului
Funcția de secretar al Camerei Deputaților este importantă pentru parlamentarismul din România, dar nu justifică cu nimic din resursele care sunt alocate acestei poziții, așa cum este formulată, în prezent, funcția în sine:
- patru angajați permanenți cu normă întreagă
- un autovehicul pus la dispoziția secretarului
- un șofer
- trei camere pentru desfășurarea activității de secretar
- o sumă forfetară în valoare de 250 de lei pentru cheltuieli de protocol: cafea, ceai, lapte, apa, suc etc.
Atunci când USR va conduce Parlamentul României, va fi necesar să gândim o reformă profundă a sistemului pentru a evita pierderi de resurse la cabinetul și staff-ul membrilor BP care nu desfășoară sarcini executive de foarte mare importanță, de exemplu secretarii și chestorii. În total, șapte poziții. Mai mult, în total 35 de poziții ocupate de oameni forțați să umple timpul cu te miri ce. Este o irosire a expertizei, dedicației și puterii de muncă a unor oameni supracalificați pentru gradul de ocupare presupus de activitatea secretarului. Și asta, în condițiile în care cabinetele parlamentarilor și echipele grupurilor parlamentare, mai ales cele din opoziție, au un deficit cronic de personal și posibilități reduse de atragere a unor oameni cu expertiză ridicată.
În timpul mandatului meu, colega mea Daniela Timoficiuc, consilieră la cabinetul secretarului, a inițiat o acțiune demnă de toată lauda: a organizat mai multe vizite la Parlament pentru cetățenii care doresc acest lucru. Am susținut acest proiect și o felicit pentru reușită. În acest fel, circa 300 de persoane au ajuns să cunoască mai bine Parlamentul și parlamentarismul din România.
5. Activitatea în cadrul ședințelor de Birou Permanent și Birou Permanent Reunit (BPR)
În cadrul BP, din cauza algoritmului parlamentar, opoziția este foarte slab reprezentată. PNL are un vicepreședinte și un secretar, iar USR are un secretar. Acest raport nefavorabil de putere a făcut ca zecile de luări de cuvânt din BP (62 de luări de cuvânt în 29 de ședințe) să se concentreze în special pe trei lucruri: solicitarea de prezență a prim-ministrului în plenul Camerei Deputaților (Ora Prim-Ministrului) pentru a da explicații în fața țării asupra violențelor Jandarmeriei din 10 august, recomandările Comisiei de la Veneția și stadiul pregătirilor pentru preluarea președinției Consiliului Uniunii Europene.
Alte intervenții repetate au fost cele de chemare în plen a ministrului Transporturilor în vederea explicării stadiului investițiilor în marile proiecte de infrastructură din țară și oportunitatea autostrăzilor făcute în parteneriat public-privat.
Ambele solicitări repetate au fost primite cu refuz diplomat, dar categoric, din partea PSD. Fără nicio explicație în a justifica aceste respingeri. Am fost martorul a multe abuzuri pe procedură, care s-au tranșat la vot la îndemnul PSD - ALDE.
Situația tensionată a discuțiilor din BP, mereu cu iz de ceartă din partea Puterii la adresa Opoziției cu ocazia solicitărilor USR sau PNL, m-au determinat să solicit transparentizarea acestor ședințe prin prezența presei la această întâlnire și prin publicarea integrală a stenogramelor a doua zi după ședință. Ambele solicitări USR au fost respinse.
6. Cele două refuzuri de boicot
În timpul mandatului de secretar, am fost invitat să iau parte la două evenimente de mare importanță pe care fie o parte a opoziției, fie chiar puterea le-a boicotat când nu le-a convenit realitatea. De fiecare dată, am oferit explicațiile necesare pentru care eu am considerat că trebuie să fiu prezent. Este vorba despre ceremonia dedicată Centenarului Marii Uniri de la Alba Iulia (1 decembrie) și ceremonia de preluare a Președinției Consiliului UE de către România de la Ateneul Român (10 ianuarie). De Centenar a fost un boicot PSD-ALDE, iar la Ateneu din partea PNL.
În cazul ceremoniei de preluare a Președinției Consiliului UE de către România, am putut observa și relata, mai apoi, neprofesionalismul de care a dat dovadă în organizare, pentru a câta oară?, Guvernul României.
Am relatat despre confuzia creată de organizatori printre invitați pe pagina mea de Facebook și mi s-a solicitat un punct de vedere și în cadrul unei intervenții televizate.
M-am alăturat, pentru a-i saluta și a le mulțumi, și celor care au suportat frigul pentru a manifesta, în același timp cu evenimentul de la Ateneu, în apărarea statului de drept și a vocației europene a României.
7. Apariții în presă ca urmare a activităților întreprinse ca secretar
Pentru că reprezentanții Puterii din BP nu au dat curs solicitărilor mele, m-am hotărât să public, în măsura în care am considerat că este de interes public, unele dintre întâmplările care au avut loc în timpul ședințelor. Mă refer aici la explicațiile vicepreședintelui Camerei Deputaților, Florin Iordache, pentru arătarea unui gest obscen în plenul Camerei Deputaților, la un episod ulterior în care același parlamentar a făcut un un gest similar către deputata Raluca Turcan sau la cearta dintre președintele Liviu Dragnea și chestorul Marcel Ciolacu.
În general, după aceste cinci luni, am realizat nu doar cât de profund nefuncțional e construit să fie Biroul Permanent, ci și cât de nedemocratic: într-o structură a Parlamentului ca cea românească, BP e un paravan birocratic pentru o dictatură absolută a majorității, fără niciun mecanism de reprezentare efectivă a opoziției. Am constatat nevoia stringentă a unei analize structurale profunde a Regulamentului Camerei Deputaților, ca să identificăm zonele posibile de intervenție - e realmente nevoie de o resetare a întregului sistem, de mecanisme obligatorii de negociere și dezbatere echilibrată.
Dar ceea ce ne lipsește este cultura dialogului inter-partinic, a ascultării celuilalt și a supunerii orgoliului puterii în fața interesului societății.
Nu voi mai candida la încă un mandat pe această poziție în sesiunea care urmează. Consider că, pe moment, alți colegi parlamentari trebuie să își exerseze capacitățile de reprezentare și de negociere prin prisma provocărilor pe care această funcție le presupune. Așadar urez mult succes succesorului meu/succesoarei mele în această funcție.
Vă mulțumesc pentru încrederea acordată!