Loading

Raport de activitate Iulian Bulai Sesiunea septembrie – decembrie 2018

Dragii mei,

Tradițiile se nasc odată cu repetarea unor obiceiuri. Obiceiurile bune sunt acelea care creează puncte de referință. Pentru mine, un punct de referință este ca la final de fiecare sesiune parlamentară să vă prezint activitatea mea din ultimele luni. Ca români, alegători, simpatizanți și membri de partid, este dreptul dumneavoastră să știți despre acțiunile mele, prioritățile și activitatea mea. Pe de altă parte, onoarea de a fi ales și de a beneficia de încrederea dumneavoastră presupune și obligația, din partea mea, de a vă prezenta modul în care am lucrat în ultima perioadă.

Sesiunea septembrie 2018 - ianuarie 2019 a fost mai grea decât cele trei de până acum. Atât prin prisma presiunilor publice legate de atacul PSD-ALDE la statul de drept, discursul dușmănos al puterii față de instituțiile europene, dar și prin prisma agendei personale. În această sesiune de toamnă, colegii mei deputați și deputate din USR mi-au acordat încrederea de a-i reprezenta în Biroul Permanent al Camerei Deputaților (CD). Biroul Permanent (BP) este forul de conducere al Camerei Deputaților. În ședințele de BP se iau toate deciziile executive cu privire la activitatea CD, la ordinea de zi, programul de lucru, prioritățile legislative, funcționarea comisiilor parlamentare, trimiterea parlamentarilor în delegații parlamentare. În BP se mai decide și calendarul moțiunilor simple, moțiunilor de cenzură sau al „Orei ministrului” (toate, instrumente de control parlamentar al Guvernului).

Despre tema acestei responsabilități am întocmit un raport de activitate aparte. De asemenea, pe lângă cele menționate, am intensificat și activitatea din comisia permanentă din care fac parte, cea de Cultură, arte, mijloace de comunicare în masă.

Mai multe despre fiecare capitol voi scrie detaliat în cursul acestui raport.

1-Adopții

După cum vă așteptați, vă voi spune în ce stadiu am ajuns cu modificările la Legea adopției, proiect legislativ pe care l-am inițiat alături de un grup mare de colegi parlamentari, în coordonare cu societatea civilă. Această inițiativă legislativă a generat și un proiect de lege din partea Guvernului, care desăvârșește propunerile aduse în dezbatere de către proiectul inițiat de mine. În luna septembrie, inițiativa mea a fost respinsă de Senat, când nici macar nu am fost lăsat să îmi prezint propunerea, pentru a face loc proiectului de lege trimis de Guvern.

În perioada octombrie - noiembrie, mai multe dintre propunerile mele de modificare a Legii adopției au fost folosite ca amendamente la proiectul legislativ al Guvernului. Cu excepția redeschiderii adopțiilor internaționale, toate propunerile mele se regăsesc în varianta Guvernului. Această variantă va fi votată în sesiunea de primăvară în plenul Camerei Deputaților. Iată că, după doi ani de muncă, efortul colectiv de a modifica Legea adopției dă, în sfârșit, roade. Aduc mulțumiri deosebite pentru buna colaborare și sprijin oamenilor inimoși de la Alianța România fără Orfani (ARFO), în mod special domnului Liviu Mihăileanu și doamnei prof. dr. Ana Rădulescu, Facultatea de Științe Sociale, Univ. București.

2. OUG declanșată de mine

În luna octombrie, am avut deosebita plăcere să cunosc ce înseamnă puterea unei Ordonanțe de Urgență a Guvernului. Asta pentru că am declanșat-o eu. De fapt, cred că sunt singurul parlamentar din această legislatură care, din opoziție, a reușit să influențeze emiterea unei OUG de către Guvern. Vă explic mai pe larg cum stau lucrurile: întâi am descoperit această gaură legislativă - necorelarea OUG 111/2010 privind indemnizațiile de creștere a copilului cu modificările recente ale Codului Fiscal -, apoi am comunicat-o. În esență, din cauză că, începând din martie 2018, veniturile din drepturile de proprietate intelectuală sunt o categorie distinctă în Codul Fiscal, nemaifiind incluse în categoria largă a veniturilor din activități independente, iar OUG 111/2010 vorbea în continuare doar despre activități independente, toți proaspeții părinți care câștigaseră bani din drepturi de autor ar fi rămas fără indemnizația calculată în baza acestor venituri.

Guvernul a negat veridicitatea informațiilor dezvăluite de mine, apoi, după și mai multă presiune media, și-a acceptat greșeala. În final, premierul Viorica Dăncilă a emis OUG nr. 81/2018, prin care a fost corectată legislația, așa cum solicitasem inițial.

Ca urmare, mii de tineri părinți IT-iști, jurnaliști, artiști, arhitecți vor beneficia de recunoașterea drepturilor lor, de indemnizația și concediul de îngrijire a copilului.

3. Control Parlamentar TVR/ SRR

În această toamnă, au curs scandalurile din instituțiile media publice din România, Societatea Română de Televiziune (SRTv) și Societatea Română de Radiodifuziune (SRR). Comisia pentru cultură, arte, mijloace de comunicare în masă din care fac parte exercită control parlamentar asupra acestor instituții media. În urma solicitărilor mele, s-au prezentat în fața comisiei președinții directori generali ai SRTv și SRR, doamna Doina Gradea și domnul Georgică Severin. La SRTv au fost sesizate în această toamnă probleme legate de difuzarea scandalosului interviu cu Sebastian Ghiță, înregistrările publicate de realizatorul emisiunii „Starea nației”, Dragoș Pătraru, și raportul Comisiei de Etică privind informațiile din aceste înregistrări, presiunile la adresa Comisiei de Etică, contractele încheiate pentru Festivalul „Cerbul de Aur” și politizarea televiziunii publice, dar și faptul că în lunile de iarnă, activitatea în Televiziunea Română se desfășoară în spații neîncălzite.

De asemenea, un alt subiect controversat pe care l-am semnalat legat de cheltuirea banului public în cadrul SRTv a fost publicarea onorariilor primite de invitații emisiunii România9, moderată de realizatorului Ionuț Cristache.

A fost nevoie de patru solicitări către președinta-director general al SRTv, Doina Gradea, pentru ca aceasta să se prezinte, în final, în fața Comisiei de Cultură.

La SRR, printre problemele care au necesitat audierea președintelui director general s-au numărat noul contract colectiv de muncă și grila salarială care presupune remunerații foarte mari pentru cabinetul președintelui, numeroasele plecări în străinătate, în scopuri nu întotdeauna clare, ale conducerii instituției, scăderea constantă a audiențelor, deschiderea de noi studiouri teritoriale fără realizarea de studii de impact și analize de oportunitate, situația arhivei Radioului.

Este cert, în urma acestor audieri, că aceste instituții media au nevoie de o schimbare radicală, în primul rând de viziune și filozofie a rolului pe care-l joacă o televiziune și un radio public, de o întărire a poziției jurnaliștilor și de asigurarea condițiilor de echidistanță politică necesare derulării de investigații, anchete și reportaje de anvergură. În măsura în care instrumentele de control parlamentar pot contribui la consolidarea independenței politice a SRTv și SRR, voi continua să solicit audierea cu caracter regulat a conducerii acestor instituții.

În plus, m-am ocupat de procesul de selecție a unui membru CNA propus de USR. Am avut 55 de candidaturi. Propunerea USR a fost respinsă de către Comisiile reunite de cultură. Propunerile PNL, PSD și UDMR au fost votate și în comisie, și în plen.

4. Interes național, regional și local:

Legea autostrăzii A8. Presiunea publică de mai bine de 18 luni de zile contează și dă roade. În această toamnă, prezentul obiectiv de investiții s-a concretizat printr-o lege specială și nu prin continuarea demersurilor de Completare și Actualizare a Studiului de Fezabilitate pentru autostrada A8 (Ungheni - Iași -Tg. Neamț - Tg. Mureș). În mod normal, o autostradă nu se face printr-o lege (specială). Legea nr. 291/28.11.2018 a apărut mai ales dintr-o disperare a societății civile, dar și a faptului că H.G. 666/2018 (Legea cu privire la aprobarea MasterPlanului General de Transporturi) nu este respectată, ci este ignorată și chiar sabotată. Se pare că în România e nevoie de o lege. Nu știm unde va duce acest proiect și cum va fi bugetată autostrada A8 în anul 2019, dar sper ca acest act simbolic început în Parlament să se concretizeze cu o autostradă. Tot simbolică a fost și ceremonia de semnare a actului de promulgare a acestei legi, la Palatul Cotroceni.

Însă, repet, scopul este acela de a transforma aceste inițiative simbolice în proiecte concrete de infrastructură (rutieră). La acest proiect legislativ a contribuit colegul meu Cătălin Drulă, care, prin amendamentele pe care le-a depus, a făcut ca acest proiect legislativ să fie funcțional și să i se prevadă anual o alocare bugetară pe măsură.

La fel ca și până acum, am fost deschis colaborării cu societatea civilă din Iași care este mereu implicată în susținerea acestui proiect. Așa cum am susținut și vizita lor la Bruxelles, în noiembrie 2018 i-am primit în vizită la Parlament. Aici, în ciuda unor mari presiuni de a părăsi sala de ședință atunci când legea autostrăzii A8 urma să fie votată, au rămas totuși prezenți la balcon. Efortul lor a fost primit cu aplauze.

Fără succes, grupul de inițiativă de la Iași ceruse încă din luna septembrie să se vadă cu președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, pentru a-i argumenta importanța proiectului A8. După votarea legii, am reușit să facilitez această întâlnire între grup și președintele Liviu Dragnea. Mai multe, aici.

Ca urmare a adoptării acestei legi, în luna decembrie am participat la Iași la o dezbatere la care au fost prezente asociațiile civice ce militează pentru construirea de autostrăzi în Moldova și politicieni din toate partidele. Dezbaterea a fost transmisă la Radio Iași în luna ianuarie. Înregistrarea audio a dezbaterii poate fi găsită aici, iar intervenția mea, începând cu minutul 31:10 și cea video aici.

Cele mai recente informații despre autostrada A8 ne arată faptul că CNAIR a transmis Caietul de Sarcini referitor la Completarea Studiului de Fezabilitate pentru tronsoanele Tg. Mureș-Ditrău și Ditrău-Tg. Neamț spre analiză la ANAP (Agenția Națională pentru Achizițiilor Publice). Conform unui răspuns oficial primit de o asociație civică, ANAP a respins documentația tehnică trimisă de CNAIR o singură dată pe 18.12.2018. Acest răspuns confirmă încă o dată faptul că instituția CNAIR aflată în subordinea Ministerului Transporturilor este o instituție lipsită de profesionalism și implicare.

5. Deschiderea cabinetului parlamentar la Tămășeni - primul cabinet parlamentar USR din mediul rural

Tămășeni este comuna mea natală. Aici USR a luat cele mai multe voturi (27%) în județul Neamt la alegerile parlamentare din 2016 și tot la Tămășeni au fost strânse cele mai multe semnături din mediul rural în campania Fără Penali. Ca urmare a cererilor frecvente de întâlnire din partea cetățenilor, am decis înființarea unui cabinet parlamentar la Tămășeni. Am deschis acest cabinet odată cu ceremonia de resfințire a Monumentului eroilor din satul Tămășeni, cu ocazia anului Centenar. Ca observație, în urma celor aproape trei luni de la deschidere, mărturisesc că acest cabinet este cel mai vizitat de către cetățeni. Dacă în mediul urban, contactul între aleși și alegători se stabilește cel mai adesea prin intermediul internetului, se pare că în mediul rural este încă foarte importantă întâlnirea fizică. Mă bucur de această oportunitate de a vorbi cu oamenii care doresc să mă întâlnească și pe care sper să-i pot ajuta în problemele lor.

6. Maratonul audiențelor

La finalul anului trecut, în zilele de 28 și 29 decembrie, am decis să vizitez toate cele cinci cabinete parlamentare pe care le-am deschis în primii doi ani de mandat: patru în județul Neamț și unul în județul Suceava, unde nu a fost ales niciun parlamentar USR.

În prima zi, am ținut audiențe la cabinetele din Piatra Neamț, Târgu Neamț și Suceava și m-am întâlnit cu peste 20 de persoane, atât cetățeni care au vrut să mă cunoască, să mă întrebe despre activitatea mea sau să-mi prezinte proiectele lor, cât și membri sau simpatizanți USR. A fost o experiență folositoare pentru mine, pentru că am putut observa interesul crescut pentru activitatea USR și a parlamentarilor formațiunii. Ca un caz aparte, m-am bucurat să întâlnesc un tânăr pietrean care a renunțat la serviciul din Danemarca pentru a se întoarce în țară ca să implementeze proiecte de succes din nordul Europei. Am convenit că poate vom avea chiar șansa să colaborăm la un proiect legislativ, dar mai multe detalii la momentul oportun.

În cea de-a doua zi de audiențe m-am întâlnit cu 11 persoane, la Roman și la Tămășeni, și am avut ocazia să discut pe larg despre mai multe probleme semnalate în trecut la cabinetul parlamentar, cărora sper că le vom găsi cât mai curând rezolvarea căutată de cetățenii care au depus petiții .

7. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei

În luna decembrie, am fost votat de către plenul reunit al celor două Camere ca membru titular al delegației României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE).

APCE este unul dintre cele două organe statutare ale Consiliului Europei (celălalt fiind „Comitetul Miniștrilor”, format din miniștrii de Externe ai statelor membre) și are ca principală atribuție alegerea judecătorilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Totodată, Consiliul Europei, cu sediul la Strasbourg, este o organizație internațională, interguvernamentală și regională ce reunește 47 de state europene și nu trebuie confundat cu Consiliul European sau Consiliul Uniunii Europene.

APCE este formată din 318 de parlamentari delegați de către parlamentele naționale ale statelor membre ale Consiliului și în general se întrunește de patru ori pe an pentru sesiuni plenare de o săptămână la Strasbourg. Prima sesiune din 2019 va începe pe 21 ianuarie.

Sunt deosebit de onorat să reprezint România la această adunare parlamentară atât de importantă. În opinia mea, cea mai importantă pentru Europa, după Parlamentul European. Tocmai pentru că, în ciuda faptului că nu deține pârghiile de putere ale Parlamentului European, reprezintă interesele a aproape un miliard de oameni din Europa și din vecinătatea ei. Le mulțumesc colegilor din USR pentru încrederea de a-i reprezenta la APCE și le mulțumesc tuturor parlamentarilor pentru votul de încredere în a reprezenta România la acest for important de democrație.

Această misiune presupune patru plecări în decursul unui an la Strasbourg, la întâlnirile Adunării Parlamentare, și, eventual, în misiuni ale APCE, dacă voi fi delegat în această direcție.

Sunt convins că voi face față acestei provocări, pentru că am o experiență solidă în expunerea internațională și pentru că din februarie nu voi mai candida pentru a ocupa poziția de Secretar al Camerei Deputaților.

8. Muzeul Colectivizării

Muzeul Colectivizării prinde contur. Toamna aceasta am reușit să terminăm de recondiționat casa din 1906. Mai mult, în luna decembrie am aflat vestea bună că vom colabora cu o instituție de cercetare și documentare a abuzurilor drepturilor omului din Norvegia - Arkivet, care este interesată de proiectul nostru și care ar vrea să accesăm împreună fonduri EES (Euroean Economic Space). Mai multe despre Arkivet, aici.

Proiectului nostru i s-a alăturat un nou voluntar entuziasmat, arhitectul Marius Balașcă, originar din Adjudeni, stabilit în București, care se va ocupa de proiectarea unei anexe la viitorul Muzeu al Colectivizării.

9. Angajați

Un parlamentar eficient este mereu înconjurat de către o echipă de oameni competenți și dedicați:

Aceștia sunt consilierii mei la data terminării acestui raport:

Iulia Popovici - jurnalistă, critic de teatru, responsabilă pentru lucrările în comisii, plen și relația cu societatea civilă

Paul Bălhuc - fost jurnalist, consilier prezent în cabinetele parlamentare din Roman, Târgu Neamț și Tămășeni

Loredana Dediță - consilier responsabil de relația cu instituțiile județene (Consiliul Județean, Prefectura), ce activează la cabinetul parlamentar din Piatra Neamț

Adrian C. - dr. geograf, responsabil proiecte de infrastructură, Autostrada A8

În această sesiune parlamentară, am fost ajutat și de Adina Cocuț, stagiară, studentă la Facultatea de Drept din Iași.

Sarcini de lucru (stagiar): consultanță juridică pentru petițiile primite de la cetățeni la cabinetele parlamentare. Aceasta pozitie nu a fost remunerata.

10 Finanțe:

Indemnizație netă

  • Sept. 2018 - ian. 2019: 10.160 lei,
  • plus 500 lei - sumă aferentă poziției de vicepreședinte al Comisiei de Egalitate de Șanse
  • plus 1.000 lei - indemnizație de Secretar al Camerei Deputaților

Total indemnizație: 11.660 lei/lună

Alte venituri:

  • combustibil în circumscripție: 1.400 lei
  • suma forfetară pentru locuință în București: 4.600 lei
  • diurna parlamentară: 260 lei pe zi de lucru în Parlament

Resurse alocate cabinetelor parlamentare: 25.000 lei/lunar - salarii, chirii, contracte, colaborări, cheltuieli curente etc.

La toate acestea se adaugă și asigurarea de către Camera Deputaților a transportului de la București în circumscripție cu trenul și avionul. Astfel, în această sesiune parlamentară am beneficiat de trei curse cu trenul și trei curse cu avionul. Trebuie să menționez și că, din suma forfetară, am achiziționat 11 bilete de avion pentru curse Blue Air Otopeni - Bacău și retur, deoarece aveau un orar favorabil programului meu.

Excedentul indemnizației de la ultima creștere salarială:

Așa cum am promis, surplusul de 800 lei îl voi dona în fiecare lună unei cauze sociale în care cred și care mă motivează. În această sesiune parlamentară, sume diferite au fost direcționate în următoarele scopuri: susținerea unui proiect de bibliotecă la Cabana Dochia, contribuție rechizite pentru copiii de pe Strada Fabricii din Roman, susținerea unui caz social la Zănești, susținerea unui student și a unui ONG nou înființat în județul Neamț.

USR a împlinit doi ani de activitate în Parlament.

Vă mulțumim tuturor pentru susținerea voastră și pentru faptul că ați avut încredere în mine și în colegii mei. La împlinirea vârstei de doi ani, toți parlamentarii USR au înregistrat un mesaj cu reușitele noastre în Parlament până acum: iată mesajul meu publicat pe 11 decembrie.

Activități politice din calendar

1 septembrie 2018 - Eveniment dedicat finalizării strângerii de semnături în campania „Fără penali în funcții publice”

10 septembrie 2018 - Participare la deschiderea anului școlar la Școala „Costache Negri”

14 septembrie - Prezentarea unui proiect pentru o nouă lege privind finanțarea industriei de film din România

18 septembrie – întâlnire cu delegație parlamentară din Estonia

22 septembrie – beatificare Veronica Antal

26 septembrie – Audiere George Ivașcu în comisia de cultură

27 septembrie – Recepție ambasada Chinei

2 octombrie – Vizită Centrul Național al Dansului

10 octombrie - USR participă la grupul de lucru transpartinic pentru parteneriatul civil prin Iulian Bulai și Cristian Ghinea

13 octombrie – Participare eveniment - Topul firmelor nemțene – Târgu Neamț

14 octombrie – înființare filiala USR Doljești

15 octombrie – Luare de cuvânt – moțiune de cenzură împotriva ministrului Culturii George Ivașcu – bani puțini în mediul rural pentru sărbătoarea Centenarului

26 octombrie- Dezbatere în cadrul campaniei interne pentru desemnarea candidatilor la alegerile europarlamentare, Roman

28 octombrie – Înființare filiala USR Săbăoani

30 octombrie – Primirea unui grup de 13 elevi romașcani la Parlament

5 noiembrie –Luare de cuvânt pe subiectul legii Autostrăzii A8

6 noiembrie - Luare de cuvânt - Nevoia de mai multe femei în politică

7 noiembrie – luare de cuvânt felicitări asociațiilor ”Impreună pentru A8” și ”Moldova vrea autostrada”

7 noiembrie – Întâlnire cu asociațiile „Moldova vrea autostrada„ și „Împreună pentru A8

9 noiembrie –Strângere semnături pentru #Oameni noi

16 noiembrie – Dezbatere Europe Talks – eveniment în cadrul Zilelor Filmului Lux

17 noiembrie – Dezbatere internă pentru alegerile europalamanetare, Brașov

18 noiembrie – Întâlnire cu reprezentanți Activewatch

19 noiembrie –Întâlnire cu Victor Opaschi, secretar de stat, pe tema sărbătorii de Centenar de la Alba Iulia

21 noiembrie – Întâlnire organizată de Institutul Francez pe tema drepturilor de autor în era digitală

23 noiembrie – Vizită la romașcanii de pe strada Fabricii, „la grajduri”

26 noiembrie – Strângere semnături #oameninoi în Gara de Nord

29 noiembrie – Solicitare plăți SRTV 544 în nume personal

1 decembrie – Participare la evenimentele organizate de Centenar la Alba Iulia

6 decembrie – Participare la întâlnire anuală a jurnaliștilor norvegieni acreditati la parlament cu premierul, președinte parlamentului

8 decembrie – Comitet politic al USR

10 decembrie – Apel guvern pentru autostrada A8

11 decembrie- Audiere Daniel Breaz în Comisia pentru Cultură

14 decembrie –Întâlnire cu membrii USR Piatra Neamț

21 decembrie- întâlnire cu angajați ai TVR

10 ianuarie - Participare la ceremonia oficială de preluare a președinției Consiliului UE

15 ianuarie - Vizită la fabrica Metropolis

Dragi români, dragi nemțeni, dragi colegi, este o mare responsabilitate și o mare onoare să vă reprezint în Parlamentul României. Îmi dau silința ca, de la sesiune la sesiune, această reprezentare să fie din ce în ce mai eficientă. Opinia publică și presa fac ca presiunea pe eficiența activității parlamentare să se reflecte în cifre cât mai bogate.

Există o problemă reală atunci când cantitatea este mai apreciată și mai importantă decât calitatea. Cantitatea legilor dezbătute în Parlamentul României este uriașă. În fiecare zi, trebuie să citesc zeci de proiecte legislative, atât în comisiile în care activez, cât și în cadrul Biroului Permanent sau la ședințele de plen. Numărul mare de legi care se discută în Parlamentul României nu garantează și calitatea acestora. Ca fapt divers, anul trecut, la Camera Deputaților au fost înregistrate 754 de inițiative legislative, dintre care peste 100 de ordonanțe și cca 50 de proiecte de lege ale Guvernului. Au fost adoptate 363 de acte normative. Spre comparație, Adunarea Națională din Franța a adoptat, în 2018, 214 texte legislative. Camera Deputaților a Parlamentului României are 329 de membri, în timp ce Adunarea Națională are 577.

Parlamentarismul din România are nevoie de o reformă profundă. Atât de responsabilizare a inițiatorilor de proiecte legislative, în sensul de prezentare în dezbatere publică a proiectelor anterior înaintării lor către Consiliul Legislativ, cât și la nivel de negociere și susținere transpartinică a proiectelor înainte ca ele să fie depuse la Parlament.

Din propria experiență, am înțeles că un proiect bun de modificare a unei legi poate să dureze în medie între un an și doi ani. Un proiect bun înseamnă un proiect dezbătut, pus în discuție publică, negociat și modificat în acord cu toate părțile implicate înainte de a fi depus la Parlament. După doi ani de lucru la Legea adopției, au venit și rezultatele pe măsură. Ca urmare, în viitor, zeci de mii de copii orfani sau abandonați vor ajunge mai repede într-o familie. Tocmai pentru că nu a fost făcut în grabă și de dragul cantității. Mă bucur și vă mulțumesc că ați avut răbdare pentru a face bine aceste lucruri împreună.

Dacă aveți propuneri de proiecte legislative, vă rog să apelați cu încredere la mine. Mereu voi fi deschis dialogului cu cei care fie vor să propună ceva, fie au nevoie de ajutorul meu. De asemenea, dacă vreți să-mi cunoașteți mai bine munca, vă invit să mă vizitați la cele cinci cabinete parlamentare sau la Parlament. Nu sunt băutor de cafea, dar dacă programul nu vi se potrivește, accept și invitații la ceai.

Va mulțumesc pentru încrederea acordată, vă urez un an nou cu multe reușite și abia aștept să colaborăm la fel de bine și anul acesta.

Cu deosebită recunoștință,

Iulian Bulai

deputat de Neamț

Pentru mai multe informații sau programări la audiențe:

E-mail: iulian.bulai@cdep.ro

Cabinete parlamentare:

1. Roman, strada Ştefan cel Mare, nr. 224

Program de lucru: Marți și Miercuri – 10:00 – 14:00

Vineri – 09:00 – 11:30

Persoană de contact: Paul Bălhuc – 0771.185.224

2. Piatra Neamţ, strada Cuejdi, nr.1, incinta Mall Forum Center, etaj III

Program de lucru: Luni – Vineri 09:00 – 14:00

Persoană de contact: Loredana Dediță: 0745.901.473

3. Târgu Neamţ – strada Inginer Serafim Lungu, nr. 1 (etajul farmaciei veterinare)

Program de lucru: Joi – 10:00 – 14:00

Persoană de contact: Paul Bălhuc – 0771.185.224

4. Tămășeni – sediul vechi al Primăriei, etaj 1, strada Principală

Program de lucru: Vineri – 12:00 – 14:00

Persoană de contact: Paul Bălhuc – 0771.185.224

5. Suceava – strada Petru Rareş, nr.7

Persoană de contact: Vasile Boca – 0743.693.965

Created By
Vasile Boca
Appreciate

Report Abuse

If you feel that this video content violates the Adobe Terms of Use, you may report this content by filling out this quick form.

To report a copyright violation, please follow the DMCA section in the Terms of Use.