Dragii mei,
Recent, am încheiat cea de-a cincea sesiune parlamentară din legislatura 2016 - 2020 și, așa cum v-am obișnuit, vă prezint raportul activității mele. Înainte de a detalia acțiunile din ultimele șase luni, vă fac cunoscut că am publicat până în prezent alte cinci rapoarte de activitate: patru privind activitatea parlamentară, în iunie 2017, ianuarie 2018, iunie 2018 și ianuarie 2019, și unul privind activitatea de secretar al Camerei Deputaților, în februarie 2019.
Am avut parte de o sesiune parlamentară plină de activități și de noi experiențe, la care se adaugă și vești foarte bune în plan politic. Ultimele luni au coincis cu mai multe deplasări în Uniunea Europeană, ca urmare a mandatului pe care l-am primit din partea USR ca reprezentant în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Am continuat să fac demersuri pentru susținerea proiectului construirii Autostrăzii A8 Ungheni - Iași - Târgu Mureș, am vegheat permanent la acțiunile șefilor instituțiilor media publice și, în timpul unei ședințe de 15 ore, am depus amendamente la legea întârziată a Bugetului de stat.
De asemenea, în luna februarie, mi-am terminat mandatul de secretar al Camerei Deputaților și am ales să nu mai candidez pentru unul nou. I-am predat ștafeta colegului meu, Silviu Dehelean, care și-a făcut treaba foarte bine. Bravo, Silviu!
Din punct de vedere politic, am continuat să lucrăm pentru oameni, am lansat noi filiale și am făcut o campanie electorală foarte bună, reușind și la Neamț rezultate în același ton cu cele obținute la nivel național. În plus, la mijlocul lunii iunie, am fost reales ca președinte al filialei județene USR Neamț, după prima experiență care a durat de la înființarea partidului și până la finalul anului 2017. Planul concret minimal este de a ajunge la peste 40 de filiale și de a găsi oamenii potriviți să candideze la alegerile locale de anul viitor. Vă așteptăm în USR Neamț!
Toate aceste evenimente și reușite din prima jumătate a acestui an au culminat cu cel mai emoționant și fericit moment din plan personal: am devenit din nou tătic. Bun venit, Ester!
1. Susținere pentru proiectul Autostrăzii A8 Iași - Târgu Mureș
Și în actuala sesiune parlamentară am continuat să militez pentru proiectul construirii autostrăzii A8 Ungheni-Iași-Târgu Neamț-Târgu Mureș, intermediind întâlniri între asociațiile civice care susțin acest proiect cu guvernanți, prin trimiterea de interpelări sau prin participarea la acțiunile organizate în sprijinul autostrăzii.
Pe 14 ianuarie, am participat la lansarea Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei (MDM), pentru că am considerat că este nevoie de o mișcare civică foarte puternică pentru a lupta în mod concret pentru interesele regiunii Moldovei. Autostrada A8 este unul dintre proiectele fundamentale pentru care militează membrii acestei mișcări civice.
La sfârșitul lunii ianuarie, am reușit să obțin o întrevedere, la Bruxelles, cu Carsten Rasmussen, șeful departamentului pentru România din cadrul Directoratului General pentru politici regionale și urbane din cadrul Comisiei Europene. Mesajul legat de A8 a fost tranșant și a confirmat informații care circulau sub semnul întrebării în spațiul public: după promulgarea legii privind construcția A8, Guvernul român nu a făcut niciun demers pentru a accesa bani europeni pentru autostradă. În plus, domnul Rasmussen a catalogat ideea de parteneriat public-privat pentru acest proiect ca fiind „o aberație”.
În luna februarie am mers la protestul organizat pentru susținerea A8 în Piața Victoriei, după care am reușit să facilitez prima întâlnire dintre organizațiile civice care militează pentru construcția autostrăzii, Moldova vrea Autostradă, Împreună pentru A8, Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei și Pro Infrastructura, și premierul Viorica Dăncilă. Cred cu tărie că un parlamentar trebuie să aibă și un rol de ambasador regional și să poată fi un mediator între autoritățile publice și societatea civilă.
De aceea, în săptămâna următoare, am solicitat în plenul Camerei Deputaților să fie votate amendamentele depuse cu scopul de a obține finanțarea necesară pentru acest proiect.
Uniunea Europeană poate să asigure până la 85% din fondurile necesare pentru completarea acestui studiu, ca finanțare nerambursabilă. Mai mult decât atât, putea asigura asistență tehnică gratuită.
Eram curios dacă Guvernul Dăncilă a cerut deja acești bani oferiți de Uniunea Europeană sau sprijinul tehnic disponibil. Am adresat această întrebare comisarului Corina Crețu. Răspunsul primit este că România n-a cerut nici banii, nici asistența tehnică.
Deci nici bani suficienți de la buget nu au alocat și nici de la Uniunea Europeană nu au cerut. Deși puteau primi acești bani fără niciun cost.
Pe 15 martie, m-am alăturat proiectului #șîeu prin organizarea unui protest în Roman, la care s-au alăturat mulți romașcani și chiar și șoferii blocați în stradă pe durata acțiunii.
În luna aprilie, am fost prezent la votul Moțiunii simple pentru demiterea ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc, care este, la rându-i, direct responsabil de tergiversarea proiectului Autostrăzii A8.
- 0 km de autostradă în Moldova.
- 7 ore cu trenul de la Roman la București. Des.
- 0 orașe mari cu centuri ocolitoare în Moldova.
Cuc a mai fost ministrul Transporturilor. PSD l-a dat jos pentru că nu a performat. A ajuns din nou în funcție după ce s-a împăcat cu Dragnea.
Eu i-am cerut demisia. Și i-am amintit că e persoana non grata în Moldova!
2. Reprezentant al Parlamentului României la APCE
În decembrie 2018 am fost votat să reprezint Parlamentul României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) la Strasbourg și am solicitat Biroului Național al USR să fiu afiliat la Grupul ALDE din cadrul APCE. Am fost primit cu căldură de către ceilalți membri ai grupului ALDE la prima sesiune a Adunării, devenind astfel primul membru USR afiliat unei structuri ALDE, aceea a Consiliului Europei. A fost doar primul pas către aderarea întregului partid, la finalul lunii trecute, la grupul parlamentar ALDE - RENAISSANCE - USRPLUS.
Prima deplasare la APCE a avut loc în luna ianuarie, când am cerut în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei solicitarea unui punct de vedere al Comisiei de la Veneția cu privire la ordonanțele de urgență anunțate de PSD-ALDE pentru modificarea legilor justiției.
O lege Magnitski în România
Tot atunci, am votat pentru rezoluția care încurajează toate țările membre să adopte legi Magnitski. Pentru context, Serghei Magnitski a murit într-o închisoare din Rusia pentru că a descoperit un caz de fraudă în care erau implicați înalți funcționari ruși. Astfel, numele lui a devenit cel al unor legi prin care oricărei persoane suspecte de mare corupție sau de încălcarea drepturilor omului i se poate interzice accesul pe teritoriul unei țări sau i se pot bloca conturile. La discuțiile pe acest proiect, am anunțat faptul că parlamentarii USR lucrează deja la draftul unei legi Magnitski în România. În acest context, în luna martie, am avut o întâlnire cu demnitarul olandez Huub Alberse.
O lună mai târziu, proiectul Legii Magniţki privind instituirea unor sancţiuni în privinţa cetăţenilor străini responsabili pentru încălcarea gravă a drepturilor omului a intrat în circuitul legislativ și se află în Comisiile permanente ale Senatului, prima cameră de dezbatere.
După această primă participare la APCE, am primit și o veste foarte bună: am fost admis ca membru în cea mai importantă comisie din cadrul instituției, și anume Comisia de Monitorizare.
În luna martie, am participat la lucrările Comisiei de Monitorizare, iar la întâlnirea din luna aprilie am participat la prezentările miniștrilor de Externe din Belgia și Croația, candidați pentru șefia Consiliului Europei, cu întrebări pentru fiecare, și am adresat întrebări în plen și pentru prim-miniștrii Finlandei și Georgiei. În aceeași sesiune, au fost votați doi judecători CEDO, au avut loc trei ședințe ale Comisiei de Monitorizare, în care s-a discutat despre cele mai grave derapaje din Europa, și am avut trei ședințe cu membrii ALDE APCE.
Totodată, în numele USR, am nominalizat-o pe Mădălina Turza la Premiul Vaclav Havel pentru drepturile omului, oferit de APCE.
Calitatea de reprezentant al Parlamentului României în APCE mi-a dat și oportunitatea de a face parte din delegația parlamentară care s-a întâlnit, pe 25 aprilie 2019, cu reprezentanții Comisiei de la Veneția. Așa am avut șansa să ascult live explicațiile juristului PSD Eugen Nicolicea referitoare la greșelile conținute de deciziile finale ale comisiei speciale formată pentru modificarea legilor justiției: boxa adusă de colegul Stelian Ion la comisie :).
În luna iunie, am fost din nou la Strasbourg pentru o nouă sesiune a APCE. Miza acestei sesiuni a fost discutarea și votarea raportului privind primirea delegației Rusiei în APCE, după o absență de cinci ani, ca urmare a agresiunilor din Ucraina și anexarea Peninsulei Crimeea. Raportul a fost votat. Evident că eu am votat împotriva raportului. Însă cea mai mare dezamăgire, dincolo de ceea ce ne desparte acasă, este că reprezentantul PSD a votat pentru reîntoarcerea delegației Rusiei la Consiliul Europei.
3. Control parlamentar asupra instituțiilor media publice
Sesiunea trecută am atras atenția asupra multor nereguli din activitatea Societății Române de Televiziune (SRTv), a Societății Române de Radiodifuziune (SRR) sau a Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) și i-am chemat pe șefii acestor instituții publice în Comisia pentru Cultură. În luna februarie am depus o cerere de constituire a unei comisii speciale de anchetă a Camerei Deputaților, care să verifice activitatea Consiliului Național al Audiovizualului din ultimul an. CNA a ratat de multe ori ocazia de a arăta că nu este o instituție controlată politic. În ziua votului, am explicat în plenul Camerei Deputaților toate motivele pentru care opoziția consideră că CNA are o componență majoritar nocivă pentru libertatea de exprimare a presei și este vitală anchetarea ei.
Nu a fost suficient pentru PSD-ALDE. Din păcate, după ce CNA a luat multe decizii în sprijinul PSD-ALDE, cele două partide de guvernământ au salvat la rându-le CNA și au respins solicitarea de înființare a anchetei parlamentare.
În schimb, tot la inițiativa opoziției, a fost votată solicitarea inființării unei comisii speciale de anchetă a Camerei Deputaţilor privind modalitatea de încheiere a unor contracte de colaborare cu terţe persoane şi a modului de angajare şi efectuare a cheltuielilor din bani publici în executarea contractelor de colaborare la Societatea Română de Televiziune. Românii au dreptul să știe cum se cheltuie banii la TVR. Și câți bani primesc seară de seară invitații aplaudaci ai PSD-ALDE de la televiziunea publică. Pe bani publici, nu există contracte confidențiale!
În luna iunie, am chemat-o pe doamna Doina Gradea, președinte director general al SRTv, să vină să explice membrilor Comisiei pentru Cultură, printre altele, de ce a fost invitat de două ori Liviu Dragnea la emisiunea Viața Satului, în timpul campaniei electorale dinaintea alegerilor europarlamentare. Dacă până acum sfida Comisia pentru Cultură prin neprezentare, acum a ales să nu răspundă întrebărilor membrilor Comisiei în lipsa parlamentarilor PSD care să o apere, ca altădată. Dna Gradea a invocat lipsa cvorumului, însă la audieri nu este necesar cvorum, deoarece nu se iau decizii. Sfidare până la capăt! Voi continua să o chem până ne va răspunde.
Totodată, am avut numeroase declarații publice privind evenimente care nu ar fi trebuit să se întâmple în televiziunea publică. Mă refer aici la pierderea dreptului de transmisie a concertelor din cadrul Festivalului „George Enescu”, despre participarea dumneaei în delegația oficială la Jocurile Europene de la Minsk, în condițiile în care nu s-au găsit bani pentru reporteri, sau despre schimbarea grilei de programe, în care și-au făcut loc mai multe știri și programe „vesele” decât materiale jurnalistice profesioniste.
În luna iunie, la solicitarea mea, au fost audiați în Comisia pentru Cultură șeful Societății Române de Radiodifuziune, Georgică Severin, și șefa agenției publice de presă Agerpres, Claudia Victoria Nicolae. După această ultimă ședință, a fost pentru prima dată când un sindicat m-a amenințat cu trimiterea în judecată pentru că mi-am făcut treaba în calitate de membru al Comisiei pentru Cultură din Camera Deputaților. Sindicatul Român al Jurnaliștilor „MediaSind” a fost nemulțumit că, în timpul audierii șefei Agerpres, Claudia Victoria Nicolae, din cadrul Comisiei pentru Cultură, am adresat întrebări incomode cu privire la Ombudsman-ul agenției de presă. Reacția a apărut deoarece liderul SRJ este aceeași persoană cu ombudsman-ul Agerpres. Întrebările vizau vizitele acestuia în străinătate, în contextul în care atribuțiile sale erau altele.
4. Controlul parlamentar pe Ministerul Culturii și „bătălia” pentru cultură
Au fost șase luni foarte grele pentru Cenușăreasa tuturor guvernelor și a tuturor bugetelor, cultura.
Niciodată nu a fost chemat atât de des un ministru al Culturii la comisia de resort (din care fac parte) ca în această sesiune. După ce, la audierea pe tema bugetului de stat, am făcut tot posibilul ca să mă asigur că există finanțare pentru Capitala Culturală Europeană Timișoara 2021, i-am invitat la comisie pe reprezentanții Administrației Fondului Cultural Național (AFCN), pe cei ai sectorului cultural independent, pe cei ai Ministerului Finanțelor și pe ministrul Daniel Breaz, pentru o discuție lămuritoare privind tăierile de fonduri de la AFCN. Ministrul Breaz a absentat – așa cum a lipsit și la alte audieri; discuția a avut, în schimb, o contribuție definitorie la deblocarea situației – și a fost și prima întâlnire de acest fel la comisia noastră.
Am făcut, apoi, publică tentativa Ministerului Culturii de a comasa, printr-o mișcare internă, toate fondurile culturale, făcându-le dependente de pixul unei singure persoane.
Am ieșit în stradă, alături de actori și alți oameni de cultură, ca să protestez împotriva punerii pe butuci a instituțiilor culturale. Și am contribuit la organizarea unei întâlniri a Comisiei de cultură cu managerii instituțiilor din subordinea Ministerului Culturii.
Cred cu tărie că e rolul unui parlamentar să facă publice derapajele autorităților publice, în aria lui de competență – și am făcut asta, în privința Ministerului Culturii, în primul rând pe pagina mea de Facebook, dar și prin comunicate de presă, într-un ritm constant în ultimele luni: modificări legislative prin ordonanțe ținuțe la secret, comasări anunțate în cinci rânduri pe site, consilieri ministeriale fără nicio experiență profesională relevantă.
Din păcate, proiectul de modificare a Legii Adopției în România nu a suferit modificări semnificative față de informațiile oferite în precedentul raport. Sesiunea trecută, Senatul a respins proiectul concomitent cu propunerea de către Guvernul PSD-ALDE a propriului proiect de modificare a legislației din domeniu, în contextul în care anunțasem public propunerea legislativă și am avut și o întrevedere pe subiect cu ministrul Muncii de la acea vreme, Lia Olguța Vasilescu. Acum, proiectul legislativ se află în Camera Deputaților pentru a primi avizele comisiilor de specialitate.
6. Activitate în teritoriu
În sesiunea ianuarie-iunie 2019 am avut activitate în aceleași cinci cabinete parlamentare, patru în județul Neamț și unul în Suceava. La capitolul angajați, la lucrările de la Camera Deputaților am fost ajutat de Iulia Popovici, de activitatea cabinetelor din Roman, Târgu Neamț și Tămășeni s-a ocupat Paul Bălhuc, de cabinetul de la Piatra Neamț a fost responsabilă Loredana Dediță, iar la Suceava am colaborat cu Vasile Boca, voluntar la cabinetul parlamentar.
La cabinetele parlamentare am avut peste 30 de audiențe cu cetățeni, la care se adaugă alte zeci de solicitări primite prin intermediul e-mail-ului sau al paginii de Facebook. La multe dintre ele am încercat să găsim posibile rezolvări ale problemelor și am oferit consultanță, în alte cazuri chiar am efectuat demersuri și am avut și rezultate pozitive.
Un exemplu relevant este cel al stației de epurare din Piatra Neamț care polua fonic și le strica liniștea localnicilor din zonă de mulți ani. Am sesizat Garda de Mediu privind această situație, au fost efectuate controale și de câteva luni zgomotul a dispărut.
De asemenea, un caz semnalat la cabinetul parlamentar a fost cel privind activitatea Troleibuzul SA, speță care s-a încheiat cu o plângere penală împotriva conducerii societății, dar și cu introducerea unor autobuze noi pe traseu. Troleibuzul a anunțat că mai multe autobuze intră în revizie, tocmai în perioada organizării mitingului PSD de la Iași. Am fost în acea noapte să verific, alături de vicepreședintele USR Neamț Florin Zaharia, și am fost observați de angajați. A doua zi a dispărut anunțul de revizie. Totuși, două dintre autobuzele noi ale societății au participat la mitingul PSD, transportând angajați ai companiei, motiv pentru care am depus plângerea penală și am dat deja declarații suplimentare în dosar. După ce am anunțat plângerea penală, autobuzele noi au fost scoase pe traseu.
Într-un alt caz, am sesizat Primăria Piatra Neamț, Direcția de Sănătate Publică, Garda de Mediu și Apele Române privind gunoaiele depozitate de pietreni pe malul râului Bistrița, o parte din gunoaie ajungând chiar și în albia râului. Au fost efectuate controale și zona a fost curățată.
În campania electorală pentru alegerile europarlamentare, am făcut public un formular care a fost primit de unele unități școlare din județ de la Inspectoratul Școlar Județean prin care li se cerea profesorilor să-și exprime opinia față de Partidul Social Democrat. Unul dintre profesorii care mi-au semnalat această practică a adus în discuție și apropierea perioadei în care se stabilesc normele profesorilor, astfel că un răspuns negativ i-ar fi putut afecta. Folosirea unor instituții publice pentru a afla afinitățile politice ale unor bugetari este o practică ce contravine democrației.
Am continuat în această sesiune și proiectul Muzeului Colectivizării din România, unde am reușit să mai renovăm diferite părți ale celor două case. Sper ca până la sfârșitul acestui an să definitivăm documentația necesară pentru a schimba destinația celor două imobile în muzeu și să începem efectiv amenajarea. Totodată, la finalul lunii trecute am susținut în plenul Camerei Deputaților proiectul înființării Muzeului Comunismului și am solicitat Guvernului să-și asume finalizarea acestui proiect, care nu trebuie să rămână doar la statut de lege.
7. Resurse financiare
Față de sesiunea anterioară, resursele financiare acordate de Camera Deputaților pentru activitatea de parlamentar au rămas neschimbate.
Astfel, am beneficiar de o indemnizație netă de 10.660 lei (10.160 lei indemnizație de parlamentar + 500 lei pentru calitatea de vicepreședinte al Comisiei pentru Egalitate de șanse între femei și bărbați).
Alte venituri:
- combustibil în circumscripție: 1.400 lei
- suma forfetară pentru locuință în București: 4.600 lei
- diurna parlamentară: 260 lei pe zi de lucru în Parlament
Resurse alocate cabinetelor parlamentare: 25.000 lei/lunar - salarii, chirii, contracte, colaborări, cheltuieli curente etc.
La toate acestea se adaugă și asigurarea de către Camera Deputaților a transportului de la București în circumscripție cu trenul și avionul. Astfel, în această sesiune parlamentară am beneficiat de circa 20 de deplasări cu trenul plătite din bugetul Camerei Deputaților. Ca de obicei, am avut parte și de aventuri și am putut observa de multe ori un sistem de lucru disfuncțional.
1. Ales din nou ca președinte USR Neamț
Pe data de 15 iunie, a avut loc Conferința Județeană a USR Neamț, în cadrul căreia am fost ales din nou ca președinte al filialei județene. Am mai ocupat această funcție de la înființarea partidului și până la finalul anului 2017, când am decis să demisionez pentru a permite și altor membri să crească din punct de vedere politic. Ca urmare a demisiei fostului președinte, Radu Samson, căruia îi mulțumesc pentru aportul adus în dezvoltarea filialei județene, am decis să mă implic iarăși pentru a coordona următoarele trei campanii electorale care se vor desfășura în noul mandat de doi ani. Totodată, a fost schimbată și structura forului de conducere al filialei județene, astfel că noul Birou Județean va fi format din președinte și șase vicepreședinți, după cum urmează: Ramona Tofan – președinte USR Piatra Neamț, Florin Zaharia – vicepreședinte USR Piatra Neamț, Bogdan Sava – membru USR Roman, Manuel Iacob – vicepreședinte USR Piatra Neamț, Cristina Năsoi – vicepreședinte USR Piatra Neamț și Octavian Pârțac – președintele USR Tămășeni.
2. Lansări de noi filiale locale
În prima jumătate a acestui an, USR Neamț a crescut și a ajuns să numere 19 filiale locale, cifră pe care intenționăm cel puțin să o dublăm până la alegerile prezidențiale. Față de filialele existente până la 31 decembrie 2018, până în momentul publicării acestui raport au mai fost înființate organizații în localitățile Podoleni, Ruginoasa, Războieni, Cordun, Tămășeni, Crăcăoani, Ștefan cel Mare, Răucești, Pipirig, Piatra Șoimului și Rediu. Le urez tuturor mult succes!
Congresul al IV-lea al USR
Sâmbătă, 13 iulie, a avut loc cel de-al patrulea Congres al Uniunii Salvați România, iar organizația USR Neamț a fost reprezentată de o delegație formată din opt membri, printre care m-am numărat și eu. În cadrul Congresului a fost votat candidatul USR în cursa pentru alegerile prezidențiale, delegația USR Neamț susținându-l pe președintele partidului, Dan Barna. În urma votului delegaților, Dan Barna a fost votat cu majoritate de voturi, ulterior devenind și propunerea comună a Alianței 2020 USRPLUS.
Totodată, în cadrul aceluiași eveniment au fost dezbătute și supuse votului o serie de amendamente la Statutul partidului, printre care și propunerea mea de a scădea numărul necesar de membri pentru înființarea unei filiale locale, de la șapte la cinci persoane, scopul acestei modificări fiind acela de a ușura procesul de extindere a partidului în mediul rural.
Alegerile europarlamentare au început în cadrul USR încă de anul trecut, când s-a dat startul campeniei interne pentru stabilirea listei de candidați. Ulterior, la începutul lunii februarie a acestui an, a fost luată decizia de a forma o alianță cu PLUS, partidul condus de Dacian Cioloș, și de a forma o listă comună de candidați pentru acest scrutin. Pe plan local, ne-am întâlnit cu membrii PLUS și am hotărât că vom forma o echipă puternică împreună și vom face front comun împotriva celor două mari partide care dictează de atâția ani în județ.
La două săptămâni distanță, am început împreună să strângem cele 200.000 de semnături necesare înscrierii în cursa pentru Parlamentul European. Am strâns semnături atât în țară, la București și la Neamț, cât și în străinătate, unde am participat la diferite evenimente.
La sfârșitul lunii aprilie a început campania electorală și am luat județul la pas pentru a discuta cu cetățenii, pentru a lipi afișe sau pentru a împărți pliante electorale. Au fost primele semnale că nemțenii susțin Alianța 2020 USR PLUS.
Totodată, am avut întâlniri cu români din diaspora, în acea perioadă ajungând în Londra, Verona, Padova, Paris și Strasbourg. Printre aceștia, mulți nemțeni de-ai mei care mi-au povestit cum au reușit să se realizeze plecând în afară, dar care aveau o durere în suflet că nu au reușit acest lucru în țara lor.
Ziua alegerilor s-a încheiat târziu în noapte. După ce am votat, am vizitat mai multe secții de votare din Roman și Piatra Neamț cu trotineta, pentru a mă asigura că în apropierea secțiilor nu se face campanie electorală. Spre seară, am început să luăm legătura cu delegații noștri pentru a pregăti numărătoarea paralelă. În toiul nopții am aflat ce rezultate bune am reușit să obținem: am ocupat locul trei la nivelul județului și am câștigat localitățile Piatra Neamț, Tămășeni și Botești. Totodată, am fost în top 3 în majoritatea localităților.
Exceptând capitolele majore din activitatea mea parlamentară și politică, în această perioadă am avut și alte evenimente de natură diversă la care am luat parte. Cum am obișnuit de la preluarea mandatului, cu excepția cazurilor în care mi s-a solicitat să nu fac publice întâlnirile, am menționat toate aceste evenimente în calendarul care se află pe site-ul meu.
Pe plan personal, mă bucur că am reușit să îmi petrec sărbătorile alături de soția și băiețelul meu, Ioachim, și că am putut să asist la nașterea fetiței mele, Ester. Nu am putut fi alături de familia mea suficient de mult timp și le mulțumesc pentru că mă înțeleg. Dar voi recupera. La sfârșitul lunii trecute, soția și cei doi copii au venit alături de mine și vor locui în București până ce voi termina mandatul de deputat.
Zeci de apariții în presă: TV, radio și online
10 ianuarie - Am participat la Ateneul Român la preluarea președinției Consiliului Uniunii Europene de către România, unde au fost prezenți cei trei președinți ai UE Jean Claude Juncker, Donald Tusk și Antonio Tajani
2 februarie - Am participat la Congresul prin care a fost stabilită Alianța 2020 USR PLUS
24 februarie - Am participat la protestul din Piața Victoriei împotriva atacului la justiție al PSD-ALDE
9 mai - Am mers alături de colegii mei la Iași, la mitingul organizat de PSD, ca să apărăm Moldova
10 mai - Am vizitat fabrica de jucării construită cu fonduri europene la Podoleni
11 mai - Asociația „Mușatinii” a organizat un eveniment foarte frumos, care m-a făcut să mă detașez de campania electorală.
2 iunie - Vizita Papei Francisc în România. Am participat la slujba de beatificare a episcopilor greco-catolici, la Blaj
8 iunie - Comitetul Politic validează afilierea USR la grupul parlamentar ALDE+RENAISSANCE+USRPLUS.
13 iunie - Am participat, alături de colegi din USR, la Palatul Cotroceni, la semnarea pactului pentru valori europene propus de președintele Klaus Iohannis
12 iulie - M-am întâlnit cu membri ai USR Tineret și ai Fundației Friedrich Neuman, care m-au invitat să le vorbesc despre cum văd eu implicarea tinerilor în politică. Le-am spus povestea mea și am discutat despre valorile politice în care credem.
Bonus: m-am lăsat pentru prima dată fotografiat la volanul unei mașini :). Asta pentru că a fost pentru prima dată când am condus o mașină electrică.
Începând cu luna august va urma o perioadă foarte încărcată în care va trebui să reluăm strângerea de semnături, care să permită candidatului Alianței 2020 USRPLUS să participe la alegerile prezidențiale, și campania electorală care va precede alegerile. Tragem speranță că vom avea treabă multă și în următoarele două săptămâni de după primul tur al alegerilor :).
Mulțumesc tuturor celor care ne-au susținut! #împreunăajungemdeparte