Loading

Daniel POPESCU Raport de activitate pentru perioada Septembrie - Decembrie 2018

Cele mai importante contribuții pe care le-am adus împreună cu echipa biroului parlamentar și alături de alți colegi parlamentari pentru a rezolva principalele problemele pe care mi le-ați semnalat:

  1. Am deschis primul birou parlamentar online din România, eliminând astfel obstacolele din calea interacțiunii dintre parlamentar și cetățenii din străinătate și din țară. Întrucât toate problemele românilor din străinătate (inclusiv motivele care ne-au făcut să plecăm) își au originea tot în România, am extins activitatea cabinetului parlamentar în regiunea mea natală - Bucovina, jud. Suceava (mun. Suceava, mun. Câmpulung-Moldovenesc, mun. Vatra Dornei) precum și în Republica Moldova (Chișinău).
  2. Am co-inițiat Legea Zonelor Metropolitane 2.0, care permite celor 46 de municipii de rangul doi din România (cu peste 40 de mii de locuitori) să îşi înfiinţeze zone metropolitane care să ajute la creşterea vitezei de dezvoltare a acestor sisteme urbane, având în vedere că finanţările europene de după 2020 se vor adresa cu precădere acestui tip de asocieri urbane. Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților și va ajuta regiunile din estul României să ajungă mai rapid la nivelul de dezvoltare al celor din centrul și vestul ţării.
  3. Am inițiat și co-inițiat alte câteva zeci de propuneri legislative;
  4. Am adresat Guvernului peste 52 de întrebări și interpelări pe probleme punctuale, ce țin de viața și provocările noastre din țară și din străinătate;
  5. Am amendat proiectul de modificare a Legii nr. 321/2006 privind regimul acordării finanțărilor nerambursabile pentru programele, proiectele și acțiunile privind sprijinirea activității românilor de pretutindeni.
  6. Am prezentat informări periodice privind BREXIT-ul atât pe site-ul USR, cât și pe site-ul personal și canalele social media.

După 2 ani...

După mai bine de 10 ani petrecuți în afară țării, primii aproape 2 ani în Parlamentul României au însemnat în primul rând un proces de învățare, redescoperire și reconectare la un spațiu socio-profesional și politic nou.

Deschiderea primului BIROU PARLAMENTAR ONLINE din România

După câteva luni de vară de muncă intensă, am lansat împreună cu echipa cabinetului o nouă modalitate de comunicare și interacțiune cu dumneavoastră, cetățenii României din țară și de peste hotare: BIROUL PARLAMENTAR ONLINE . Încă de la începutul lui 2018, mi-am asumat obiectivul de a face mai ușoară și mai directă interacțiunea mea cu oamenii, știind că numai astfel le pot cunoaște problemele și îi pot sprijini în rezolvarea lor.

Cabinetul online se bazează pe aceleași principii care se aplică oricărui cabinet parlamentar obișnuit: cetățenii solicită o audiență în legătură cu un anumit subiect; aceasta este programată la o dată convenabilă pentru ambele părți; în cadrul audienței, sunt discutate problemele pentru care aceasta a fost solicitată. Singura diferență este că totul se desfășoară în spațiul virtual prin intermediul diverselor instrumente de comunicare online. Biroul parlamentar virtual nu înlocuiește activitatea mea din cabinetele parlamentare aflate în teritoriu. Cetățenii pot solicita oricând prin intermediul aceluiași formular sau prin telefon o audiență la una dintre locațiile fixe din București, Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei și Chișinău.

AM pornit de la constatarea cĂ existĂ NENUMĂRATE obstacole În calea INTERACȚIUNII directe dintre parlamentari Și CETĂȚENI Și de la faptul cĂ platformele de comunicare online reprezintĂ cea mai RĂSPÂNDITĂ Și mai practicĂ SOLUȚIE pentru o comunicare rapidĂ Și eficientĂ.
Prezentarea site-ului și a biroului parlamentar online - Oct 2018

Vizite la Palatul Parlamentului și Comisia pentru românii din afara granițelor

Încă de la începutul mandatului, am încercat să îi aduc pe tineri mai aproape de viața publică și politică și să îi încurajez să se implice mai mult în societate și în comunitățile din care fac parte. Prin astfel de demersuri, caut să le arăt „fața umană a politicului” și să le transmit că o carieră politică onestă, bazată pe competențe reale și pe profesionalism nu este un lucru imposibil.

Tur cu studenții invitați la Palatul Parlamentului

La sfârșitul lunii octombrie am avut ocazia de a fi din nou gazda unui grup de studenți care urmează cursurile Facultății de Drept din Galați și care sunt membri ai asociației ELSA Galati. Programul vizitei a cuprins un tur al muzeului din Palatul Parlamentului, o prelegere în biblioteca Parlamentului, vizitarea zonei destinate presei acreditate și a sălii plenului. Studenții au avut ocazia de a afla cum se desfășoară o zi din viața unui parlamentar și să afle răspunsuri la întrebări despre activitatea parlamentară.

Participare la lansarea și susținerea inițiativei „Oameni Noi”

Împreună cu colegii din USR am participat la lasarea inițiativei „Oameni Noi”. Scopul acestei inițiative este să simplifice accesul cetățenilor competenți la politică și să îmbunătățească oferta politică. Cele șapte puncte ale inițiativei sunt grupate în 3 pachete, iar o inițiativă-cadru susține întregul demers. Obiectivul concret urmărit este reformarea legislației electorale.

I. Activitatea parlamentară în Circumscripția nr. 43 - DIASPORA

O comunitate ROMÂNEASCA mai informată și mai unită ÎNSEAMNĂ o comunitate mai puternicĂ! - Daniel POpescu, deputat USR

1. Sprijin pentru integrarea românilor în viața politică a țărilor-gazdă

Am cerut instituțiilor statului român din diaspora să încurajeze implicarea românilor în viața politică a țărilor-gazdă, inclusiv în procesele electorale. Pentru ca acest lucru să se întâmple, este nevoie ca, mai întâi, românii să se exprime politic, fie ca membri și candidați în partide locale, fie măcar prin vot. Iar pentru a se exprima politic, aceștia au nevoie de voință și de un minim de informare.

Este limpede că printr-o implicare mai apăsată în partidele politice locale sau măcar în procesul electoral, românii care locuiesc în state europene precum Italia, Spania, Germania, Franța sau Marea Britanie ar putea fi luați mai bine în seamă de organizațiile politice și de instituțiile publice legitimate prin vot, iar problemele cu care aceștia se confruntă ar putea fi auzite MAI repede.

2. Îmbunătățirea votului prin corespondență

În sesiunea parlamentară trecută, am participat în Parlament la o dezbatere pe tema îmbunătățirii votului prin corespondență, în cadrul căreia am discutat modalități concrete de a-l optimiza. De asemenea, am avut discuții cu reprezentanți ai societății civile și cu cetățeni români din străinătate. Am avut alături specialiști din instituții publice și organizații neguvernamentale și am abordat multe aspecte tehnice, menite să ne dea o idee mai clară despre modalitățile de îmbunătățire ale acestui tip de vot.

Nu este un secret pentru nimeni că organizarea votului pentru românii din afara granițelor are nevoie de îmbunătățiri. Ar trebui să fie rezolvate mai ales supra-aglomerarea secțiilor de votare și accesul la vot pentru românii aflați la mare distanță de aceste secții. ca atare, introducerea unui sistem optimizat de vot prin corespondență pentru diaspora se impune cu necesitate.

Un vot prin corespondență optimizat ar da ocazia milioanelor de români din afara granițelor țării să ia parte la procesul electoral fără a se deplasa pe distanțe mari și fără a fi nevoiți să stea la cozi interminabile. Mai mult, un asemenea vot ar reduce vizibil costurile, inclusiv pe cele cu înființarea și operaționalizarea de secții de votare suplimentare în afara granițelor. Ca să vă faceți o idee despre costuri, organizarea alegerilor parlamentare din 2016 doar pentru românii din afara granițelor a costat statul român 5.783.143,77 lei, iar implementarea sistemului de vot prin corespondență la aceleași alegeri pentru românii din străinătate a adus cheltuieli în valoare de 623.744,1.

În acest context, am lucrat la o serie de amendamente la legislația electorală care să eficientizeze și să simplifice actualul sistem de vot prin corespondență pentru românii din afara granițelor. Dar pentru ca acest lucru să devină realitate, este nevoie de un real consens politic.

3. BREXIT

Am prezentat informări periodice privind BREXIT-ul și mai cu seamă stadiul negocierii convenției bilaterale de asigurări sociale între România și Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord. Ca urmare a întrebărilor primite în timpul audiențelor, vizitelor parlamentare și evenimentelor de informare pe care le-am organizat în această sesiune parlamentară, românii din Marea Britanie mi-au semnalat foarte pertinent cazul pensiilor dobândite în această țară, precum și a vechimii în muncă.

După cum probabil știți, ieșirea Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord din Uniunea Europeană este o provocare majoră pentru Uniunea Europeană în ansamblul său. Implicațiile unui asemenea proces în plan economic, financiar, social și politic sunt atât de complexe încât nimeni nu poate intui cu acuratețe cum vor evolua lucrurile după ce ruptura acestei țări de blocul comunitar va fi definitivată.

România are obligația morală și politică să fie parte activă în procesul de negociere privind Brexit-ul, pentru că trebuie să ne asigurăm că interesele statului și ale cetățenilor noștri sunt apărate. Va trebui să investim mai mult în capacitatea de asociere a românilor din Marea Britanie, astfel încât aceștia să capete o voce mai puternică. Primul pas pe care autoritățile de la București ar trebui să îl facă împreună cu Ambasada României la Londra, autoritățile locale britanice și mediul asociativ românesc este să informeze cetățenii români din Marea Britanie cu privire la drepturile și obligațiile pe care le vor avea după producerea Brexit-ului.

De asemenea, am cerut ca autoritățile să monitorizeze respectarea statutului pe care îl vor avea românii din Marea Britanie și să fie pregătite să ofere asistență și sprijin în cazuri concrete. În egală măsură, autoritățile de la București ar trebui să analizeze situația studenților români aflați în Regatul Unit și să se sigure că aceștia vor continua să se bucure de condiții echitabile de studiu și după producerea Brexit-ului.

Țara noastră are o șansă unică la începutul lui 2019: România va deține pentru prima dată în istoria Uniunii președinția Consiliului UE. Ideal ar fi să o valorificăm maximal, inclusiv în ceea ce privește dosarul Brexitului. România va putea schița, chiar și în linii mari, principalele direcții ale negocierilor dintre UE și Marea Britanie în acele domenii de politică în care este necesară cooperarea dintre cele două părți. Îmi doresc foarte mult să nu o irosim.

4. Copiii născuți în afara granițelor țării

În această sesiune parlamentară am solicitat de la Ministerul Afacerilor Interne o evidență clară a numărului de certificate de naștere emise în perioada 2007-2018 pentru copiii născuți în afara granițelor țării din cel puțin un părinte român. Doream să aflu cu exactitate câți copii din părinți români s-au născut peste hotare în ultimii zece ani și în ce țări se află aceștia. Rezultatele interpelării au fost prezentate pe larg în presa națională, iar cifrele sunt grăitoare și merită analizate cu atenție.

Este evident că atunci când, tânăr fiind, alegi să îţi întemeiezi o familie şi să ai copii peste hotare, cu greu vei mai putea lua în calcul posibilitatea întoarcerii în România. Copiii născuţi peste hotare din cel puţin un părinte român reprezintă un semnal destul de clar al faptului că părinţii respectivi iau în calcul stabilirea definitivă în afara graniţelor şi, implicit, despărțirea de România. la nivelul generațiilor, acest lucru înseamnă dezrădăcinare.

În doar 10 ani, aproape 300.000 de copii ai românilor s-au născut peste hotare în doar patru țări europene. Numărul total este mai mare. Pentru mine aceste cifre transmit un mesaj destul de clar: tot mai mulți români au luat și iau în serios stabilirea definitivă pe teritoriile altor state. Își întemeiază acolo familii și lasă urmași. Mă întreb cum va arăta România peste alți 10 ani. Oare întreaga populație activă, cu cei mai talentați și pricepuți oameni, se va stabili peste hotare? Și ce se va alege de cei pe care îi lasă în urmă, părinți înaintați în vârstă și bunici? De ei cine se va îngriji? Cine va mai susține economia României, dacă exodul continuă în ritmul alarmant din prezent?

Dacă instituțiile statului român nu se reformează pentru a asigura un sistem de educație performant, un sistem de sănătate eficient și premise stabile pentru dezvoltarea economiei private, România va continua să piardă cei mai energici și mai competenți oameni - exact pe aceia care pot susține economia țării noastre, pot întemeia familii și pot crea prosperitate. Dacă instituțiile statului român nu încurajează natalitatea și politicile pro-familie și, mai ales, dacă nu fac nimic ca România să devină atractivă pentru cei plecați peste hotare, vom deveni un teritoriu pustiu și al nimănui - exact așa cum sunt astăzi multe dintre satele noastre: îmbătrânite, părăsite și părăginite, fiindcă tinerii au plecat la lucru în străinătate și nu mai are cine munci.

5. Participarea la evenimentul „Priorități legislative pentru românii de pretutindeni”, organizat de Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaților

În luna noiembrie 2018, în calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaților, am participat la un eveniment care au mai luat parte președintele Comisiei și reprezentanți ai mediului asociativ din România, Republica Moldova și diaspora. Au fost prezenți și cetățeni români din țări precum Italia, Spania, Germania, Grecia, Suedia, Luxemburg sau Belgia.

Evenimentul „Priorități legislative pentru românii de pretutindeni”

Subiectele dezbătute au fost următoarele: modificarea și completarea legislației privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni; rolul Congresului Românilor de Pretutindeni și al Consiliului Românilor de Pretutindeni; situația centrelor comunitare românești; votul electronic și votul prin corespondență; modificarea numărului de parlamentari care să reprezinte cetățenii români din afara granițelor țării.

Prin această dezbatere s-a dorit aducerea în prim-plan a principalelor probleme cu care se confruntă românii din afara granițelor, precum și identificarea de soluții corecte, coerente și eficiente. Mesajul și obiectivul dezbaterii a fost acela de a crea sinergii mai puternice între statul român și românii din comunitățile istorice și din diaspora.

6. Stadiul înființării Consulatului General al României în Stuttgart

Interpelarea se înscrie într-un context în care în anul 2015 s-a luat decizia înființării unui Consulat General al României la Stuttgart, pe fondul creșterii deosebite a numărului românilor care locuiesc în Germania și mai cu seamă în landul Baden-Württemberg. Între 2006 și 2017, de exemplu, numărul românilor din Germania a ajuns de la 73.353 (în 2006) la 622.780 (în 2017) și doar în landul Baden-Württemberg se află în prezent înregistrați 131.000 de români. Răspunsul primit din partea Ministerului conține o serie de informații utile, disponibile publicului larg pe site-ul CDEP.

II. Activitatea parlamentară în regiunea Nord-Est și în Circumscripția electorală nr. 35 - SUCEAVA

1. Situaţia unităţilor de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial din judeţul Suceava

la nivelul judeţului Suceava, un număr de 19 unităţi şcolare au toaleta în afara unităţii, iar 10 dintre ele nu beneficiază nici de racordare la reţeaua de apă.

Demersul se înscrie într-un context în care Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) este obligat să fie informat permanent de starea de funcţionare a unităţilor de învăţământ pre-universitar din teritoriu şi să dispună măsurile necesare pentru remedierea acelor situaţii în care procesul de învăţământ se desfăşoară în condiţii nefavorabile. Întrebările transmise ministerului au vizat situaţia unităţilor de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial din judeţul Suceava şi s-au referit la:

  • MEN a asigurat că, în baza datelor oferite de Inspectoratul Școlar Judeţean Suceava, unităţile de învăţământ au asigurată aprovizionarea pentru încălzire în proporţie de 100%.
  • MEN a precizat că, la nivelul judeţului Suceava, un număr de 19 unităţi şcolare au toaleta în afara unităţii, iar 10 dintre ele nu beneficiază nici de racordare la reţeaua de apă. Totuşi, între acestea, există 4 unităţi de învăţământ care beneficiază de proiecte cuprinse în Programul Naţional de Dezvoltare Locală.
  • Ministerul a mai amintit că pe teritoriul judeţului Suceava nu există unităţi cu spaţii de cazare a elevilor care să nu aibă autorizaţie de funcţionare. De asemenea, numărul de unităţi de învăţământ preuniversitar care au beneficiat de reparaţii interioare este de 150.

Dacă autorităţile locale şi Ministerul Educaţiei Naţionale nu asigură condiţii şi standarde decente de funcţionare în şcolile şi grădiniţele din România, ţara noastră nu poate recupera din decalajul faţă de alte state europene în materie de performanţă şcolară. La acest capitol, în mai toate ţările din Uniunea Europeană, grupurile sanitare şi standardele de funcţionare din şcoli în general nu mai sunt demult o problemă.

Voi continua să monitorizez situația celor 19 școli cu probleme și să promovez din poziția pe care o am rezolvarea chestiunilor ce țin de un minim de confort și civilizație pentru școlarii care învață în aceste unități.

2. Evaluarea deficitului de forță de muncă din România

Pornind de la situația pieței muncii în județul Suceava, am transmis o interpelare către Ministerul Muncii, prin care doream să aflu dacă la ora actuală există o evaluare a deficitului de forță de muncă în România pe sectoare și ocupații, având în vedere că în ultimii ani tot mai mulți români au plecat să muncească în străinătate. În textul interpelării, am atras atenția asupra amplorii și gravității acestui fenomen. Am solicitat Guvernului și colegilor parlamentari să evalueze consecințele emigrației și de a găsi soluții pentru a reduce acest fenomen și pentru a atenua deficitul de forță de muncă determinat de acesta.

Numărul românilor care au plecat din țară doar în perioada 2007-2017 este estimat de organismele internaționale la aproximativ 3,5 milioane. Această cifră plasează România pe locul doi în lume, după Siria, care se află de mult timp într-un sângeros război civil. Dacă din Siria oamenii fug pentru a-și salva viața, din România oamenii pleacă pentru a scăpa de sărăcie sau pentru a se împlini socio-profesional. De multe ori, cei care pleacă sunt tineri, persoane calificate și înalt calificate în domeniile lor de competență.

Nu este exagerat să recunoaștem că acest fenomen ne împuținează din toate punctele de vedere.

Am solicitat Ministerului să facă o analiză temeinică a situației de fapt cu privire la emigrarea forței de muncă și mai cu seamă a muncitorilor calificați și a specialiștilor, pentru a determina astfel deficitul creat de acest fenomen. Mai mult, doresc ca Ministerul să contureze și să propună măsuri de combatere a deficitului forței de muncă și de descurajare a emigrării, inclusiv a specialiștilor din diverse domenii de activitate. Numai astfel putem spera că lucrurile se vor putea îndrepta pe termen mediu și lung. În caz contrar, este de așteptat ca țara noastră să rămână a nimănui, iar România să nu fie decât o imensă diasporă.

3. Susținerea proiectelor de infrastructură - construcția autostrăzii A8

Este demonstrat faptul ca dezvoltarea unei regiuni este inseparabil legată de conectivitate. Moldova este singura provincie care nu a beneficiat de construcția vreunui kilometru de autostrada, iar consecințele se pot vedea cu ochiul liber: izolare economică, pierdere de oportunități și pierderi de vieți pe șosele. De aceea, dacă ne dorim cu adevarat ca Moldova să se înscrie pe traseul dezvoltării, trebuie să transformăm în prioritate reală construcția autostrăzii A8. Doar astfel putem debloca creșterea economica a acestei regiuni.

Tot la capitolul infrastructură, rețeaua și gările/stațiile feroviare reprezintă un alt punct important în dezvoltarea noastră ca țară europeană. CFR are nevoie urgent de investiții semnificative, care nu pot fi acoperite de fondurile primite de la bugetul de stat. Consider că soluția constă în accesarea de fonduri europene și implementarea unui management profesionist al patrimoniului feroviar. Din cauza lipsei de investiții în infrastructură, gările noastre au rămas, în cele mai bune cazuri, la standardele anilor '60 și '70. În acest sens, am lansat o serie de interpelări către ministerul de resort cu privire la gările Sinaia, Suceava, Gara de Nord, precum și vizavi de starea aeroportului Henri Coandă și a legăturii feroviare dintre Gara De Nord București și aeroport. Voi continua să urmăresc și să stimulez progresele în acest domeniu, ceea ce va îndemn și pe dumneavoastră.

4. Situația deficitului de medici specialiști români. Stadiul soluționării dosarelor de autorizare a medicilor din Republica Moldova.

Am solicitat o serie de informații referitoare deficitul tot mai accentuat în ultimii ani de medici specialiști români, cauzat de exodul foarte acut de personal medical către țări precum Germania, Marea Britanie, Italia sau țările nordice. Am căutat să aflu de la minister care sunt măsurile avute în vedere pentru reducerea acestui deficit. Totodată, am dorit să mă informez despre ceea ce consider o oportunitate enormă în acest context, și anume: cooptarea de medici străini și mai ales din Republica Moldova care fac demersuri pentru a-și practica meseria aici.

În urma analizei situației de la nivelul județului Suceava, se poate observa că gradul mediu de ocupare cu medici este de 65%. De exemplu, la Spitalul Municipal Vatra Dornei, gradul de ocupare este de 64% (!), pe când la Spitalul Municipal Câmpulung Moldovenesc, acesta nu depășește 54% (!). Spitalul Orășenesc Gura Humorului este într-o situație și mai gravă - cu 48% grad de ocupare (!), iar Spitalul de Boli Cronice Siret ajunge doar la un grad de ocupare de 41% (!). Spitalul Județean de Urgență din Suceava are un grad de ocupare de 74%.

5. Stadiul plăților drepturilor salariale inclusiv al orelor suplimentare prestate de angajații CFR Marfă în cursul ultimilor doi ani

Situația mecanicilor de locomotivă de la CFR Marfă mi-a fost adusă la cunoștință chiar de către angajați din județul Suceava și vizează întârzieri semnificative în ceea ce privește plata drepturilor salariale, inclusiv a orelor suplimentare. Această situație se înregistrează încă de la nivelul anilor 2017 și 2018, nicio soluție concretă nefiind găsită până acum în acest sens. Mai mult, în ciuda demersurilor efectuate de reprezentanții sindicali ai angajaților, cum este Federația Mecanicilor de Locomotivă, solicitările privind plata orelor suplimentare necompensate cu timp liber au rămas fără răspuns. Situația de la CFR Marfă arată clar cât de păgubos este managementul în companiile de stat, management dictat de interese de clan și asigurat la nivel central și regional de oameni incompetenți, numiți pe criterii politice.

„Societățile feroviare sunt în cădere liberă încă din anii ‘90, angajații pierzându-și aproape toate drepturile pe care le-au avut, precum: primele de Paște și de Crăciun, bonurile de masă, al 13-lea salariu, transport gratuit CFR, echipamentele de lucru, echipamentele de protecție (se primea o data pe an, iar acum se primesc o dată la 2 ani), subvenționarea unui bilet de tratament sau de odihnă și, cel mai important, pierderea coeficientului de ierarhizare (K). Societatea are nevoie de o nouă viziune, reorganizare, iar viitorul societății ar trebui din nou discutat în CSAT.” - Daniel Popescu, deputat USR

6. Pregătirea unor vizite de documentare și intervenții împotriva deschiderii gropii de gunoi din Pasul Mestecăniș

În vacanța parlamentară din ianuarie 2019 vom finaliza strategia de abordare a acestui subiect și pașii concreți care să ajute comunitatea locală să oprească punerea în funcțiune a acestei bombe ecologice.

Pasul Mestecăniș din Județul Suceava - România este poarta de trecere din Moldova spre Ardeal și invers, pe șoseaua clasificată DN 17 și DE 58 și pe calea ferată cu linie dublă prin două tunele care străbat muntele pe o distanță de 1862 de metri. Șoseaua străbate muntele dintr-o parte în alta cu serpentine care urca la 1096 m altitudine, printr-un peisaj unic. Este o zonă locuită de oameni, cu un mare potențial turistic si o ofertă naturală generoasă pentru creșterea animalelor, valorificarea fructelor de pădure, a ciupercilor si plantelor medicinale. Aceasta se află în apropierea multor mănăstiri bucovinene, recunoscute ca aparținând patrimoniului cultural românesc și universal. Pasul este renumit pentru frumusețea peisajelor și natura sa sălbatică, neafectată de intervenția omului.

Pe acest munte, la altitudinea de 1086 m, la o distanță de 35 de metri față de drumul european și 452 de m de locuințele și pensiunile de pe Mestecăniș, la 890 m distanță față de satul Valea Putnei, Consiliul Județean Suceava a construit în vârful muntelui o groapă de gunoi menajer ecologică în cadrul Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor, finanțat de U.E. și Guvernul României, în valoare de 7 milioane de Euro. Locația pentru acest obiectiv a fost aleasă în mod arbitrar, fără consultarea cetățenilor, pe un teren destinat pășunatului vitelor. Locuitorii din satul Valea Putnei s-au exprimat încă din anul 2007, luna martie, împotriva construirii depozitului de deșeuri pe pășunea utilizată de ei de zeci de ani și concesionată din anul 2006 de Asociația Crescătorilor de animale pe care au constituit-o.

Activități în cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților. Reprezentarea Comisiei în delegațiile externe

Audierea ministrului de interne și întâlnire de lucru cu președinții comisiilor de apărare la Forumul de Securitate de la Varșovia
CA MEMBRU îN COMISIA PENTRU APĂRARE, ORDINE PUBLICă șI SIGURANȚă NAȚIONALĂ DIN CAMERA DEPUTAȚILOR, SUSȚIN IMPORTANțA DIPLOMAȚIEI PARLAMENTARE îN CONSOLIDAREA RELAȚIILOR DE COOPERARE șI BUNA VECINăTATE.
  • Audierea Ministrului Afacerilor Interne

Am participat în Comisia de apărare a Camerei Deputaților la audierea doamnei ministru Carmen Dan cu privire la violențele înregistrate la protestul diasporei din data de 10 august. Cu această ocazie, am adresat întrebări referitoare la aspecte operative ce țin de dislocarea de unități ale jandarmeriei din Dolj, Prahova și alte două județe, pentru a fi prezente la protestul de la București și de întrunirea unui eventual comitet operativ pentru mitingul din 10 august. De asemenea, am adus în discuție și sesizările venite din partea unor protestatari pașnici, care au indicat faptul că forțele de ordine nu au folosit eficient mijloacele de avertizare sonoră înainte de a pune în executare ordinul de restabilire a ordinii publice prin folosirea gazelor lacrimogene.

  • Participarea la Bucharest Security Conference

În perioada 28-30 septembrie, am luat parte la cea de-a doua ediție a evenimentului Bucharest Security Conference, în care au fost analizate și dezbătute teme de securitate recurente sau emergente. În cadrul acestui eveniment, am avut ocazia să discut cu nume sonore din lumea academică, diplomatică și politică, dar și cu experți internaționali în securitate și apărare. Subiectele propuse în cadrul sesiunilor de analiză și dezbatere s-au referit la: punerea în aplicare a deciziilor-cheie luate la Summit-ul de la Varșovia și la reuniunea de la Bruxelles, evoluția relațiilor dintre Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică, securitatea regională, rolul comunicării strategice în arhitectura de securitate Euro-Atlantică, reziliența, războiul-hibrid, provocările de securitate din Balcanii de Vest, securitatea energetică și securitatea cibernetică. De asemenea, alături de alți colegi din Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, o vizită de lucru la Bruxelles în vederea pregătirii dimensiunii parlamentare a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.

  • Vizită de lucru la Cartierul General al NATO și Reprezentanţa Permanentă a României la Uniunea Europeană
Vizită la Cartierul General al NATO și Reprezentanța Permanentă a României la Uniunea Europeană

La Reprezentanţa Permanentă a României la Uniunea Europeană am fost primiți de ES doamna Luminiţa Odobescu, domnul ambasador Călin Stoica, Reprezentant Permanent în Comitetul Politic şi de Securitate al Uniunii Europene şi parte a echipei care se dedică problemelor de apărare şi securitate. Am discutat despre priorităţile României la preluarea mandatului rotativ la Preşedinţa Consiliului UE, precum şi despre dosarele actuale privind domeniul de interes al Comisiei.

La Cartierul General al NATO, delegația noastră a avut întreveri cu domnul gl.lt. Dumitru Scarlat, Reprezentantul Militar al României la NATO şi UE, şi ES domnul Stelian Stoian, Reprezentantul Permanent al României la NATO. Convorbirile s-au axat pe dezbaterea contextului de securitate actual şi rolul României în consolidarea arhitecturii de securitate aliate, având în vedere evoluțiile din regiunea Mării Negre şi din Balcanii de Vest.

De asemenea, am vizitat sediul Centrului Euro-Atlantic de Coordonare a Răspunsului la Dezastre, principalul mecanism al NATO de reacţie la situaţiile de urgenţă civile, care include state aliate şi partenere. La finalul vizitei, am avut ocazia de a-l întâlni la Cartierul General NATO pe dl. gl.bg. Eduard Simion, Reprezentantul în Europa al şefului Comandamentului Aliat pentru Transformare.

  • Primirea delegațiilor la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaților
Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a primit vizita delegației franceze de parlamentari. Întâlnirea bilaterală a vizat viitorul industriei de apărare europene și perspectivele de dezvoltare în comun a unor capabilități de apărare. Oaspeții francezi au fost interesați de rolul pe care Parlamentul României îl are în acest domeniu și care sunt prerogativele parlamentare în ceea ce privește înzestrarea forțelor armate. Totodată, au fost dezbătute o serie de programe concrete de înzestrare și au fost exprimate poziții privind nevoile și oportunitățile de operaționalizare a forțelor europene, care să corespundă angajamentelor asumate în plan european și internațional, dar și nevoii de securitate și stabilitate a fiecărui stat membru.
Am participat la întâlnirea Comisiei pentru apărare, ordine publică și securitate națională din Camera Deputaților cu delegația Comisiei pentru apărare și relații externe din Parlamentul kenyan. În cadrul întâlnirii, am apreciat rolul important pe care îl joacă guvernul kenyan în eforturile de menținere a stabilității și securității în Africa sub-sahariană. Pe lângă necesitatea identificării unor linii de cooperare în domeniile de interes pentru Comisia noastră, am afirmat dorința de a vedea mai mulți studenți kenyeni în universitățile din România.
  • Participarea la Warsaw Security Forum și întrevederi cu reprezentanții Comisiilor de apărare din alte state europene

La sfârșitul lunii octombrie m-am aflat în Polonia pentru a participa, în calitate de membru al Comisiei pentru apărare, siguranță națională și ordine publică, la Warsaw Security Forum (Forumul de Securitate de la Varșovia). Acest forum reprezintă una dintre cele mai însemnate conferințe în materie de securitate din Europa Centrală și de Est. În cadrul intervențiilor mele, am prezentat principalele provocări de securitate cu care se confruntă regiunea și am reliefat importanța consolidării relațiilor regionale și transatlantice ca elemente-cheie în domeniul securității regionale și globale.

Sesiunile evenimentului de anul acesta s-au axat pe teme precum: dezinformarea și securitatea cibernetică, industria de apărare, cooperarea regională, securitatea în regiunea Mării Negre și a Mării Baltice, viitorul NATO, politica de securitate și de apărare comună a UE, relațiile cu Federația Rusă, securitatea energetică și extinderea UE în Balcanii de Vest.

  • Vizită de informare la sediul Statului Major al Forțelor Aeriene și la două baze aeriene – 86 și 57
Vizită de informare la sediul Statului Major al Forțelor Aeriene și la două baze aeriene – 86 și 57
Vizita delegației albaneze, condusă de doamna Olta Xhaçka, ministru al apărării

In 11 noiembrie, m-am aflat la Centrul de Recuperare și Refacere pentru Veteranii din teatrele de operații de la Mănăstirea Dealu, pentru a asista la ceremonia organizată de #ZiuaVeteranilor. Asociaţia Militarilor Veterani şi Veteranilor cu Dizabilităţi (AMVVD) vrea să amenajeze acest centru în fostul spital de la Mănăstirea Dealu. Din discuțiile cu veteranul Marius Apostol, președintele Asociatiei, Centrul mai are nevoie de aproximativ 6 milioane de euro pentru ca să poată fi funcțional. Cu această ocazie, am purtat discuții cu militarii și cu oficialitățile prezente la ceremonie despre situația veteranilor din actualele teatre de operații și despre necesitatea de a consolida - prin acțiuni concrete de recunoaștere publică și de ocrotire - prețuirea pe care eroii noștri o merită. Pentru activitatea pe care au desfășurat-o în zone teribile de conflict armat și pentru curajul de care au dat dovadă de fiecare dată, le mulțumesc!

Centrul de Recuperare și Refacere pentru Veteranii din teatrele de operații de la Mănăstirea Dealu, la ceremonia organizată de Ziua Veteranilor.
  • Întâlnire de lucru pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență nr. 189/2002 privind contractele de achiziții publice pentru nevoile de apărare, ordine publică și siguranță națională.

La sfârșitul lunii noiembrie, Comisia pentru apărare din Camera Deputaților a organizat o întâlnire de lucru pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență nr. 189/2002. Aceasta se referă la contractele de achiziții publice pentru nevoile de apărare, ordine publică și siguranță națională. Reprezentanții structurilor care sunt vizate de această Ordonanță au fost de asemenea prezenți la discuții.

Întâlnire cu reprezentanții structurilor din industria apărării
  • Participare la Ziua Națională a României și centenarul Uniri din 1918 în Bucovina, în localitatea natală - Campulung Moldovenesc
Am celebrat Ziua Națională a României și centenarul Uniri din 1918 în Bucovina, în localitatea natală - Câmpulung Moldovenesc

III. Relația cu Republica Moldova

SUSȚIN parcursul european al Republicii Moldova și incurajez un sprijin cât mai solid din partea României în această direcție.
  • Am început demersurile pentru deschiderea unui cabinet parlamentar în Chișinău.
  • Am participat la vizite de lucru și am inaugurat grădinițe din Republica Moldova, reabilitate cu fonduri românești.
Inaugurarea unei grădinițe din Republica Moldova, reabilitată cu fonduri românești.

În primul rând, consider că investițiile în sistemul de educație al Republicii Moldova sunt fundamentale pentru dezvoltarea sa economică și socială, iar faptul că România participă la un asemenea demers este îmbucurător și meritoriu. Asistența financiară de 26 de miliarde de euro pentru reconstruirea infrastructurii preșcolare din Republica Moldova arată că preocuparea și grija pentru parcursul european comun al celor două țări surori sunt cât se poate de reale. Cu aceste fonduri au fost renovate în ultimii trei ani 845 din totalul de 1461 de grădinițe de peste Prut.

În al doilea rând, România rămâne cel mai important partener și susținător al Republicii Moldova într-o Europă extinsă și unită. Motivele sunt nenumărate - de la istoria comună, unitatea de limbă și proximitatea geografică, până la dezideratele politice și economice. De aceea, continuarea dialogului politic și a cooperării între cele două țări trebuie continuată la toate nivelurile.

Nu în ultimul rând, ceea ce unește cele două state nu este doar rădăcina lor istorică, lingvistică și culturală, ci și problemele de societate cu care ele se confruntă. Merită amintită doar emigrația masivă, care afectează cele două țări în modul cel mai serios. 30% din forța de muncă activă din Republica Moldova se află peste hotare, iar din România au plecat din țară în ultimi 10 ani circa 3,4 milioane de oameni. Pe acest fond, este vital ca cele două țări surori să-și continue cooperarea și să găsească împreună soluții pentru creșterea nivelului de educație și de trai, pentru atenuarea procesului de emigrare și mai ales pentru încurajarea revenirii în țară a celor care au plecat.

IV. Inițative legislative

Vă invit să vizitați pagina oficiala a Camerei Deputaților, secțiunea Inițiative legislative pentru a consulta lista tuturor proiectelor legislative pe care le-am susținut în această sesiune parlamentară. Printre cele mai importante inițiative se numără:

  • Pl-x nr. 387/2018 Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a IV-a - Rețeaua de localități și a Legii administrației publice locale nr.215/2001. Schimbările intervenite în ceea ce privește repartizarea populației României atât în mediul urban cât și în rural, modificările demografice intervenite că urmare a migrației unei părți importante din populația activă (20–40 ani), a scăderii natalității și a creșterii speranței de viată au creat, pe lângă neajunsuri, și premise favorabile unor adaptări ale structurilor administrative teritoriale și ale mediului de afaceri la noile condiții. În situația în care în mod evident există discrepanțe majore în ceea ce privește gradul de dezvoltare al diferitelor regiuni naționale, este necesar, pentru o dezvoltare echilibrată pe tot cuprinsul teritoriului țării, acest proiect de lege, care creează condițiile legislative favorabile realizării unor parteneriate voluntare pentru constituirea unor zone metropolitane în jurul municipiilor de rangul II aflate la distanțe mai mari de 30 km de orice municipiu de rangul I sau de Capitala României.
  • BP615/2018 Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, precum și pentru modificarea Legii nr.248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate. Este cunoscut faptul că cetățenii români care dețin pașapoarte de tip CRDS (cetățean român cu domiciliul în străinătate) sunt discriminați în comparație cu cetățenii români care au părăsit țara după 2007, dar nu au renunțat la domiciliul din România. Această propunere legislativă prevede că cetățenii românii cu domiciliul în străinătate au dreptul să solicite autorităților române eliberarea cărții de identitate/cărții electronice de identitate, cu menționarea domiciliului din străinătate.
  • Pl-x nr. 7/2018 Propunere legislativă pentru completarea și modificarea art.18 al Legii nr.248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate. Inițiativa a prevăzut dublarea termenului de valabilitate pentru pașapoartele simple electronice ale adulților. Ulterior, Guvernul a inițiat propriul proiect de lege cu o intervenție mai amplă asupra Legii nr.248/2005 și în cuprinsul căruia se regăsesc textele din inițiativa legislativă inițială. Concret, pașapoartele simple electronice pentru cei care au peste 18 de ani sunt valabile zece ani, nu cinci, cum a fost până acum. Iar pentru cei care au între 12 și 18 de ani, pașaportul electronic simplu e valabil cinci ani. Pentru cei sub 12 ani, valabilitatea a rămas aceeași, respectiv trei ani. Inițiativa a fost promulgata în iunie 2018.

Întrebări și interpelări

Vă invit să vizitați pagina oficială a Camerei Deputaților, secțiunea Intrebări și Interpelări, pentru a consulta baza de date a întrebărilor și interpelărilor pe care le-am adresat structurilor de stat în această sesiune parlamentară.

Trecem printr-o perioadă în care este imperativ să fim mai uniți, mai solidari și sa lucrăm mai mult împreună cu cei de acasă - pentru viitorul acestei țări și pentru românii care au făcut și continuă să facă sacrificii pentru un nivel de trai mai bun în străinătate, dar și în România. Să nu uităm că și cei rămași în țară au dus și duc în continuare o mare parte din greul luptei pentru schimbare.

Priorități pentru sesiunea parlamentară februarie - iulie 2019

  • Inaugurarea birourilor parlamentare din Vatra Dornei și Chișinău
  • Sprijin pentru oprirea punerii în funcțiune a gropii de gunoi din Pasul Mestecăniș
  • Legea Zonelor Metropolitane 2.0 - urmărirea și finalizarea dezbaterilor în Comisii și adoptarea legii în cele două camere ale Parlamentului
  • Organizarea de audiențe parlamentare publice pe cuprinsul județului Suceava și adresarea cu celeritate a chestiunilor aduse la cunoștință de către cetățeni
  • Continuarea monitorizării și informarea românilor afectați cu privire la evoluția negocierilor pentru BREXIT
  • Monitorizarea atentă a alegerilor europarlamentare din mai 2019 și implicarea în evenimentele de pre-campanie și campanie ale USR în Diaspora și jud. Suceava.

Odata cu acest bilanț de sesiune parlamentară, doresc să reafirm angajamentul de a susține în continuare lupta pentru apărarea drepturilor tuturor românilor, a identitatii culturale si lingvistice a romanilor de peste granite, dar si pentru punerea in aplicare a reformelor de care Romania are atat de mare nevoie pentru a merge inainte.