Loading

ANews Buletinul informativ lunar al Agenției Naționale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale

Serie nouă (III.1). Nr. 157, februarie 2021

Erasmus+ în România

Săptămâni pline de evenimente organizate sau susținute de Agenția Națională, dedicate tuturor categoriilor de beneficiari și candidaților, prin Programul Erasmus+ și Corpul European de Solidaritate:

Din cuprins:

  • Știri. Evenimente. Perspective de învățare: Factual E+ : Fapte, nu vorbe! —//— Erasmus fără hârtii – Semnătura electronică
  • Sustenabilitatea – o nouă prioritate orizontală în programele Erasmus+ și Corpul European de Solidaritate
  • Povești Erasmus+ de succes, coordonate de instituții din România: Feed4Saving – arta culinară în sprijinul reducerii abandonului școlar
  • Programul de Educaţie, Burse, Ucenicie şi Antreprenoriatul Tinerilor (ESAYEP), 2014-2021: Apeluri deschise
  • Învățământ universitar în Erasmus+: #EOD2021 —//— Noutăți 2021 în domeniul învățământului universitar —//— Impactul pandemiei COVID-19 asupra mobilităților în domeniul universitar - semestrul I al anului universitar 2020-2021
  • Învățământ profesional și tehnic în Erasmus+: Proiect VET „verde” în vreme de pandemie —//— Inovație și bune practici în învățământul vocațional și tehnic 
  • Educație școlară în Erasmus+: O nouă platformă integrată pentru School Education Gateway și eTwinning —//— Reducerea abandonului școlar și integrarea elevilor cu cerințe educaționale speciale – obiectivele primului nostru proiect Erasmus+
  • Corpul European de Solidaritate - Proiectul LOVE Actually: Alice ... la Sighișoara
  • Formator – transformator
  • Eurodesk România te informează
  • Multilingv. Multicultural
  • Publicațiile Eurydice
  • Vă recomandăm & 3/lună

Știri. Evenimente. Perspective de învățare

Factual E+ : Fapte, nu vorbe!

Începând cu numărul curent, vom prezenta date statistice privind modul de implementare a Programului Erasmus+ în cele 8 regiuni ale României. Februarie aduce informații despre mobilitatățile pentru adulți.

Figura A

În perioada 2014-2020, Programul Erasmus+ a sprijinit 113 organizații din România să implementeze 154 de proiecte de mobilitate în domeniul Educației Adulților.

Suma totală care a fost absorbită până la data de 1 februarie 2021 este de 3.059.048 Euro. Regiunea de dezvoltare care a absorbit cel mai mare procent din această sumă este cea de Nord-Est, care prin proiectele dezvoltate în toți cei șapte ani a reușit să atragă 22%. Așa cum se poate vedea din Figura A, pe locurile doi și trei se situează Regiunile de dezvoltare Sud-Vest (20%), respectiv Sud-Muntenia (15%).

Figura B

Figura B prezintă evoluția tuturor celor 8 regiuni din perspectiva proiectelor de mobilitate în domeniul Educației Adulților. Este ușor de remarcat faptul că Regiunea de dezvoltare Nord-Est este singura dintre cele 8 regiuni care a atras finanțare în fiecare dintre cei 7 ani ai exercițiului financiar 2014-2020.

Erasmus fără hârtii - SEMNĂTURA ELECTRONICĂ

Încă din 2016, conform aplicării unor reglementări și regulamente la nivel european, instituțiile administrației publice din statele membre trebuie să utilizeze și să accepte semnătura electronică. Din perspectiva implementării cât mai urgente a conceptului Erasmus fără hârtii (”Erasmus without paper”), ANPCDEFP încurajează toți beneficiarii și colaboratorii să utilizeze acest instrument.

Colegii din rețelele de colaboratori (inspectori școlari, coordonatori Erasmus din universități, formatori etc.) sunt rugați să anunțe toate instituțiile pe care le pot contacta din zonele și comunitățile pe care le reprezintă pentru a impulsiona introducerea semnăturii electronice calificate, digitalizarea fiind o prioritate majoră nu numai la nivel Uniunii Europene, dar și la nivelul Guvernului României. Astfel, toată corespondența oficială ocazionată de finanțarea proiectelor de mobilitate, cooperare, solidaritate sau participare la evenimente internaționale va fi mult simplificată și se va derula mai rapid.

Costurile privind obținerea kitului și reînnoirea certificatului digital pentru perioada de implementare a proiectelor finanțate prin programele Erasmus+ și/sau ESC (Corpul European de Solidaritate) pot fi acoperite din bugetele aferente capitolelor Management și implementare proiect/Sprijin pentru organizarea mobilităților.

În România, începând cu aprilie 2020, Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) – pe care îl cunoașteți din interacțiunea cu serviciile 112 sau RO-ALERT – a fost desemnat ca unul dintre prestatorii de servicii de încredere, calificate, pentru gestionarea sistemelor de semnătură electronică care vor fi folosite de instituțiile și autoritățile publice centrale. Intrarea în posesia semnăturii digitale se poate face prin trimiterea unei solicitări la relatiipublice@sts.ro.

Sustenabilitatea – o nouă prioritate orizontală în programele Erasmus+ și Corpul European de Solidaritate

Se vorbește mult despre faptul că sustenabilitatea va fi o prioritate orizontală pentru cel puțin următorii 7 ani ai noii generații de programe Erasmus+ și Corpul European de Solidaritate (ESC). Alături de includerea persoanelor cu oportunități reduse și digitalizare,avem certitudinea că aceasta va continua să fie abordarea cea mai des întâlnită în procesul de promovare și informare a tuturor inițiativelor de finanțare.

Se propune o gamă extinsă de elemente, de la aspectele concrete de logistică în coordonarea și organizarea mobilităților de învățare spre a fi cât mai prietenoase cu mediul înconjurător, la tematici și obiective privind conștientizarea, educarea și creșterea impactului politicilor și măsurilor de combatere a schimbărilor climatice și a poluării. Măsurile vor viza toate sectoarele și toate acțiunile cheie, iar Agențiile Naționale vor sprijini candidații și viitorii beneficiari să gândească strategic și constructiv demersurile prin care proiectele lor vor contribui în comunitate, prin implementarea a ceea vom începe să recunoaștem sub denumirea de ”Green Erasmus”.

Chiar dacă realitățile din țările implicate în programe sunt diferite, vor exista o bază și o abordare comune, punându-se accent pe schimburile de bune practici între organizațiile și beneficiarii cu experiență și istoric în implementarea de proiecte green și cele care văd în programe un instrument pentru a fi mai sustenabile. În perioada 2014-2020, peste 14% din bugetul alocat de Comisia Europeană pentru programele Erasmus+, ESC și Europa Creativă au fost alocate proiectelor și inițiativelor care au vizat schimbările climatice. În mod evident, este loc pentru creșterea acestui tip de suport financiar, dar, la fel de evident, interesul și implicarea organizațiilor din țările unde acest tip de educație pentru mediu și climă nu are un istoric bogat trebuie să fie și ele crescute.

Referindu-ne strict la programul Erasmus+, platforma Erasmus+ Project Results de diseminare a rezultatelor din proiectele finanțate în ultimii ani conține și exemple de bune practici și inițiative europene din toate sectoarele care tratează tematica sustenabilității și care pot servi drept inspirație, surse pentru viitoare parteneriate dar și locul în care puteți găsi instrumente și ghiduri specifice.

Totodată, începând cu acest an, ANPCDEFP va acorda o atenție sporită în consilierea și sprijinul aplicanților și tuturor beneficiariilor privind implementarea în condiții de calitate, dar cu atenție pe protecția mediului înconjurător, a fiecărui proiect. Astfel, vor fi organizate reuniuni și întâlniri tematice cu experți în problematici de mediu, toate atelierele de scriere de proiecte pe care le vom organiza vor avea cel puțin o sesiune și o componentă de sustenabilitate, vom crea un Ghid de practici și metode concrete privind comunicarea, organizarea transportului și a evenimentelor în maniere sustenabile. Și, la rândul nostru, vom implementa măsuri interne concrete care să continue procesul de realizare a unei Agenții Naționale cât mai ”verzi”.

Povești Erasmus+ de succes, coordonate de instituții din România

Spațiul care găzduiește rezultatele tuturor proiectelor Erasmus+, implementate în întreaga Europă, este Platforma Erasmus+ Project Results (EPRP) de pe site-ul Comisiei Europene. Această bază de date oferă un acces simplu și rapid la descrierile și rezultatele proiectelor finanțate prin Programul Erasmus+ dar și la proiecte finanțate prin programele precedente dedicate educației, formării profesionale, tineretului și sportului. Fiecare descriere de proiect include și datele de identificare ale instituțiilor coordonatoare și partenere, reprezentând o reală sursă de inspirație și alcătuind o colecție bogată de bune practici și povești de succes. Proiectele din aceste două categorii s-au distins prin relevanță și inovație în abordare, prin potențialul de comunicare, impact sau design.

Platforma permite multiple opțiuni de identificare a proiectelor după cuvinte cheie, după acțiuni sau ani, prin opțiunea de căutare sau de căutare avansată. Lista proiectelor care vă interesează – rezultată în urma aplicării propriilor filtrări și sortări – poate fi salvată ca fișier Excel sau ca broșură (în format pdf).

Până în acest moment, sunt încărcate în această bază de date 13 povești de succes și 300 proiecte de bune practici coordonate de instituții din România. O mare parte dintre ele sunt deja finalizate. Pe parcursul anului, vă vom prezenta o serie de articole lunare care se vor concentra pe aspecte legate de sustenabilitatea acestor proiecte. Veți afla cum au supraviețuit rezultatele proiectului după încheierea perioadei de finanțare și dacă au generat implementarea altor proiecte, ce a devenit parteneriatul și cum s-au implicat instituțiile partenere în transferul rezultatelor către alte grupuri țintă sau instituții.

Vă invităm să parcurgeți aceste povești care vă pot ajuta să vă transformați propriul proiect într-o poveste de succes, să găsiți soluții la unele dintre problemele cu care vă confruntați în instituția sau comunitatea dvs. sau să găsiți parteneri pentru viitoare proiecte.

Feed4Saving – arta culinară în sprijinul reducerii abandonului școlar

"Feed4Saving" a fost un parteneriat strategic dezvoltat de opt școli din Europa și implementat în perioada 2016-2018, cu sprijinul financiar al Comisiei Europene, prin programul Erasmus+, Acțiunea cheie 2. Proiectul a apărut din necesitatea de a oferi școlilor o serie de instrumente concrete pentru a preveni sau interveni în cazurile de abandon școlar timpuriu – o reală problemă a sistemului de învățământ, identificată ca atare în Agenda Europeană 2020. Astfel, obiectivele parteneriatului s-au referit la cauzele acestui fenomen, vizând:

  • îmbunătățirea performanței școlare a elevilor prin dotarea lor cu abilități practice în domeniile: limbi străine (comunicare), știință, artă și artă culinară;
  • creșterea implicării și motivației elevilor de a frecventa școala prin implementarea unor instrumente eficiente de conștientizare de sine și de evaluare;
  • reducerea gradului de absenteism în rândul elevilor din școlile partenere;
  • îmbunătățirea competențelor profesorilor care se ocupă de elevii cu risc de abandon școlar, prin echiparea lor cu o metodologie inovatoare, menită să stimuleze motivația și implicarea elevilor.

Grupul țintă al proiectului a fost format dintr-un număr de aproximativ 400 de elevi de liceu cu vârste cuprinse între 13 și 19 ani, provenind din cele opt școli europene, din țări afectate de fenomenul abandonului școlar – România (coordonator european, Colegiul Economic „Pintea Viteazul”, Cavnic, Maramureș), Italia (două școli), Portugalia, Spania, Franța, Grecia, Turcia. Din punct de vedere al profilului, șase dintre școlile partenere din România, Italia, Turcia și Franța ofereau pregătire profesională în domeniul turismului, agriculturii și/sau alimentație, iar școala din Spania pregătea elevii în domeniul informaticii, în timp ce liceul portughez era teoretic. Trebuie menționat faptul că toate cele opt școli se confruntau cu problema abandonului școlar timpuriu, implementând diverse strategii sau programe finanțate de comunitatea locală.

Activitățile proiectului au fost concepute în așa fel încât să implice elevii în propriul proces de învățare, motivându-i în același timp să frecventeze școala. Proiectul a debutat cu un sondaj, a continuat cu implementarea de ateliere care au stimulat motivația elevilor și, de asemenea, cu activități practice în cadrul a patru laboratoare (limbă engleză, matematică, artă și artă culinară). De fapt, toate activitățile au avut ca element central arta culinară, prin intermediul laboratoarelor oferindu-se informații și metode de lucru care au susținut această activitate principală. Metodele utilizate în cadrul proiectului au fost cele non-formale (ateliere de lucru, metoda peer-to-peer, biblioteca vie, cafeneaua publică etc.) și laboratoarele, pe parcursul cărora elevii și-au dezvoltat abilitățile practice pornind de la cunoștințele teoretice.

Parteneriatul a dezvoltat două rezultate:

  • o colecție de resurse, intitulată sugestiv "Boost your class!" („Creează lecții dinamice!”) – menită să contribuie la creșterea motivației elevilor
  • un kit pedagogic "Teaching through laboratories" („Predarea în cadrul laboratoarelor”), care oferă planuri de lecții, materiale și exemple de bune practici distribuite în patru module

Rezultatele sunt disponibile pe site-ul proiectului și pe eTwinning. De asemenea, rezultatele au fost postate ca exemple de bune practici pe pagina Inspectoratului Școlar Maramureș la secțiunea resurse educaționale deschise și se pot consulta și pe platforma de valorizare europeană.

Rezultatele, în forma lor tipărită au fost distribuite școlilor interesate din regiunile partenerilor, liceelor cu profil de servicii, bibliotecilor locale și județene, consilierilor educativi din județul Maramureș, în cadrul unui ședințe de lucru și ONG-urilor cu care colaborăm, printre care și YMCA România.

Cele mai importante activități de sustenabilitate, după încheierea proiectului au fost:

  • utilizarea cărții de rețete, parte componentă a modulului Artă culinară, pentru a pregăti feluri de mâncare prezentate în cadru concursului Costa, organizat de Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, filiala Baia Mare (a fost stabilit și un protocol de colaborare cu universitatea, pentru viitoare activități cu tematică culinară);
  • participarea la etapa județeană și ulterior la etapa națională a concursului Made for Europe 2019 - ambele rezultate au obținut Mențiune la etapa națională;
  • utilizarea rezultatelor pentru organizarea de activități extracurriculare locale (de exemplu în cadrul săptămânii Școala altfel!);
  • utilizarea rezultatelor pentru îmbunătățirea modului de predare de către profesorii tuturor școlilor partenere;
  • folosirea instrumentelor kit-ului pedagogic pe parcursul orelor de limba engleză, matematică, discipline tehnice din domeniul alimentației;
  • folosirea cărții de rețete în cadrul activităților cu elevii cu nevoi speciale pentru deprinderea abilităților practice (școala din Portugalia).

După încheierea parteneriatului, școlile din România, Spania și Portugalia au dezvoltat un nou proiect care este în prezent în derulare.

Participând activ în cadrul acestui proiect, elevii au înțeles cât de importantă este educația, și-au îmbunătățit motivația de a participa la cursuri datorită metodelor noi utilizate de profesori și datorită implicării directe a elevilor în procesul de învățare iar numărul absențelor a scăzut cu 10,51%, aproape dublu față de indicatorul propus inițial în candidatură. Totodată, schimbul valoros de bune practici și dezvoltarea de metode și material didactice au permis profesorilor să realizeze lecții mai atractive, contribuind astfel la succesul elevilor în viața școlară.

„Participarea la proiectul Feed4Saving a fost o experiență unică pentru mine. Faptul că mi-am îmbunătățit competențele lingvistice, cunoștințele în arta culinară, dar și în domeniul matematicii, au fost doar avantaje. Ceea ce a făcut ca această experiență să devină una unică a fost faptul că am avut ocazia să colaborez cu cei implicați în proiect mult mai des decât o făceam de obicei, dar și să îmi cunosc mai bine colegii și pe unii profesori.

Participând la schimbul internațional de elevi la o școală din Paiporta, Spania, am cunoscut mulți elevi din alte țări ale Europei, cu care am legat prietenii.

Nu în ultimul rând, vreau să menționez că am prezentat cu mândrie un rezultat al proiectului la faza județeană a concursului Made for Europe, iar mai apoi la faza națională, unde am luat mențiune.

La finalul proiectului am realizat că am învățat atât de multe lucruri noi și că nu există vreun aspect legat de acesta care să nu-mi fi plăcut. Sunt mândră și norocoasă că am avut ocazia să fiu membra echipei acestui proiect. (Carla Ilieș)

Datorită unui proiect excelent, / N-a mai fost nimeni absent / Toți colegii ne-am unit / Împreună am și gătit. / A devenit colosal / Bagajul informațional / Reciproc ne-am ajutat / Și de toate-am învățat / Pot să recunosc acum / Că a fost un proiect bun.“

„Feed4Saving a fost un proiect cum nu multe mai sunt. Am avut activități interesante printre care am și gătit, încercând rețete internaționale - mi-a plăcut foarte mult să descopăr multe lucruri legate de acest domeniu. Am învățat să lucrez în echipă și mi-am dat seama cât de important este acest lucru – colectivul nostru s-a sudat forte mult. Împreună, am reușit! Am reușit să reducem chiar și numărul de absențe și să înțelegem mai bine rostul școlii.“ (Talida Medve)

#DiscoverEU

Din cauza pandemiei de Covid-19, ambele runde DiscoverEU planificate în 2020 au fost anulate și amânate.

Se pregătește o mega-rundă de 60.000 de tichete de călătorie care va fi lansată în această toamnă, în luna octombrie.

Tinerii care erau eligibili la rundele care au fost anulate, vor avea posibilitatea să participe în mod excepțional la runda din această toamnă. De asemenea, vor putea să participe tinerii care împlinesc 18 ani anul acesta.

Participanții selectați vor putea călători în perioada martie 2022 – martie 2023, pentru o perioadă de 30 de zile.

Tinerii pot să organizeze întâlniri cu alți participanți ai inițiativei DiscoverEU și își pot face planuri comune de călătorie prin intermediul grupului DiscoverEU de pe FacebookÎnscrie-te în grup pentru a beneficia și de experiența și propunerile celorlați tineri călători!

Participanții pot contacta direct contractantul la hello@start-discover.eu.

Programul de Educaţie, Burse, Ucenicie şi Antreprenoriatul Tinerilor (ESAYEP), 2014-2021

Apeluri deschise pentru depunerea candidaturilor de proiecte:

  • învățământ preuniversitar - Termen limită pentru depunerea proiectelor – 4 iunie 2021, ora 13.00 (RO);
  • învățământ profesional și tehnic (VET) - Termen limită pentru depunerea proiectelor de cooperare și mobilitate – 4 iunie 2021, ora 13.00 (RO);
  • învățământ profesional și tehnic (VET) - Termen limită pentru depunerea proiectelor naționale – 18 iunie 2021, ora 13.00 (RO);
  • componenta Roma - Termen limită pentru depunerea proiectelor – 4 iunie 2021, ora 13.00 (RO);

Pentru a veni în sprijinul găsirii de parteneri în Norvegia – cu sprijinul partenerului nostru de program din Norvegia, The Norwegian Center for International Cooperation in Education (DIKU) – vă propunem să consultați următoarele pagini de resurse:

Învățământ universitar în Erasmus+

Erasmus Open Doors 2021 - #EOD2021 - online

Tradiția organizării Erasmus Open Doors (EOD) continuă și în 2021 – anul lansării unei noi generații de programe care vor pune un accent sporit pe incluziune, digitalizare și sustenabilitate. Scopul ediției curente este de a promova participarea la mobilități și de a-i încuraja pe toți potențialii participanți să facă un pas înainte spre ... Erasmus+. Între 15 și 19 martie, chiar dacă doar prin evenimente online, universitățile din România participante la program își vor actualiza paginile web și pe cele din social media cu informații, fotografii și scurte materiale video care să constituie surse de inspirație pentru potențialii viitori „Erasmuși“.

Pe parcursul perioadei de desfășurare a evenimentului, pe pagina de Facebook ErasmusPlusRO vor fi postate date despre Programul Erasmus derulat și implementat în universitățile din România și va fi lansat Ghidul pentru studenți. Acesta va cuprinde o prezentare generală a contextului european, informații despre realitatea curentă din România dar și scenarii pentru gestionarea mai bună a mobilităților în această perioadă.

„Învață din experiența mea - Erasmus merge mai departe!“ este și momentul în care ne dorim să culegem impresii, fotografii și testimoniale audio-video de la studenți și alți participanți la mobilitățile finanțate prin ultimele apeluri (2018-2020). Trimiterea materialelor, indiferent de formatul lor și de conținutul lor, constituie un accept din partea autorilor de a le difuza în publicațiile și documentele de promovare a Programului Erasmus+.

Vă invităm să implicați cât mai mulți studenți în activitățile și evenimentele locale pe care le veți organiza cu ocazia #EOD2021 și să îi incurajați sa participe la Programul Erasmus+ pentru a avea o experienta unica. În acest sens, cel mai bun exemplu îl pot da cei care au beneficiat până acum de o experiență europeană de învățare și, cu atât mai mult, cei care au fost într-o mobilitate în ultimele luni, în perioada pe care o vom recunoaște multă vreme de acum înainte sub denumirea de „pandemie“.

Pentru evaluarea evenimentului, vă rugăm ca în toate postările și mesajele pe care le publicați, indiferent de formatul lor (text, audio, video) să folosiți hashtagul #EOD2021.

Noutăți 2021 în domeniul învățământului universitar

REZULTATELE CARTEI UNIVERSITARE ERASMUS (ECHE) 2021-2027

La sfârșitul lunii decembrie 2020, au fost anunțate rezultatele procesului de reînnoire a Cartei Universitare Erasmus pentru noul program Erasmus+. Rezultatele complete la nivelul tuturor țărilor sunt publicate pe platforma Funding & Tender Opportunities a Comisiei Europene.

77 de instituții de învățământ superior din România au primit ECHE 2021-2027. Este un rezultat îmbucurător și felicităm toate aceste instituții pentru eforturile depuse și pregătirea unor candidaturi convingatoare și complete! Experții de proiecte din cadrul AN vor organiza sesiuni de informare și îndrumare dedicate acestor universități în vederea pregătirii lor pentru depunerea unor noi candidaturi în cadrul Apelului 2021, dar și pentru familiarizarea cu noutățile pe care le aduce noul program Erasmus+ 2021-2027. Prima sesiune în format online a avut loc pe 23 februarie 2021 și a cuprins o prezentare a oportunităților oferite de programul Erasmus+ adresată universităților noi în program. Următoarele sesiuni vor avea loc tot în online și se vor desfășura după cum urmează:

  • 9 martie 2021: informare referitoare la funcționalitățile instrumentelor Erasmus Without Paper Network și noutăți referitoare la European Student Card Initiative.
  • 11 martie 2021: eveniment Info Day de prezentare a noutăților prevăzute în 2021 pentru proiectele Erasmus Mundus Joint Masters, Erasmus Mundus Design Measures și Jean Monnet Actions gestionate la nivel centralizat de către EACEA.
LANSAREA NOII VARIANTE ERASMUS+ APP

Pe 28 ianuarie 2021, noua variantă a Erasmus+ App a fost lansată în cadrul unui eveniment online. Această aplicație Erasmus+ este unul dintre rezultatele cheie ale Inițiativei privind cardul european de student și va aduce o contribuție semnificativă la realizarea viziunii de realizare a Spațiului european al educației până în 2025. Noua aplicație va asigura că participanți din toată Europa pot accesa cu ușurință informații despre oportunitățile de mobilitate oferite de programul Erasmus+ și îi vor sprijini pe parcursul călătoriei lor în străinătate. Aplicația oferă noi funcționalități precum:

  • ghid pas cu pas pentru participarea la mobilitate;
  • sfaturi și povești centrate pe experiența personală a participanților;
  • oferte pentru studenți, servicii și evenimente care promovează implicarea în activități interculturale și interacțiunea cu oameni din comunitățile locale.

Aplicația este disponibilă în continuare pentru instalare ca aplicație pentru telefon sau tabletă, în App Store și Google Play, dar și în variantă web.

informații pentru sprijinirea participanților la mobilități ÎN Marea Britanie

Implicarea și colaborarea cu instituțiile din UK (respectiv organizarea mobilităților către/dinspre) în cadrul proiectelor Erasmus+ poate continua fără impedimente până la finalizarea proiectelor finanțate în cadrul apelurilor 2018, 2019 și 2020 din programul Erasmus+ 2014-2020. La sfârșitul anului trecut, a fost comunicat faptul că UK nu va lua parte la programul Erasmus+ din perioada 2021-2027. Pentru mai multe informații, consultați:

Impactul pandemiei COVID-19 asupra mobilităților în domeniul universitar - semestrul I al anului universitar 2020-2021

Observând că efectele pandemiei COVID-19 au continuat să influențeze implementarea proiectelor de mobilitate, în noiembrie 2020, la 2 luni de la începutul anului universitar 2020-2021, AN a realizat o scurtă evaluare a impactului la nivel național asupra primului semestru academic pentru a putea înțelege impactul calitativ și cantitativ pe care pandemia l-a avut asupra numărului sau mobilităților planificate și organizate. Sondajul lansat s-a adresat instituțiilor de învățământ superior beneficiare de proiecte de mobilitate Erasmus+, 70 (din 71) de instituții oferind răspunsuri și informații despre situația actuală, măsurile implementate la nivelul instituțiilor, precum și nivelul de adaptare necesar în ceea ce privește gestionarea mobilităților Erasmus+.

Pe baza datelor raportate și a celor estimative furnizate, s-a realizat o comparație între primul semestru al anului universitar 2019-2020 (înainte de începerea pandemiei) și primul semestru a anului universitar 2020-2021 (pe durata pandemiei), precum și o comparație între numărul de mobilități planificate și cele realizate în primul semestru a anului universitar 2020-2021.

În cazul mobilităților din România către alte țări (outgoing) din domeniul învățământului superior, a reieșit că:

  • gradul de planificare a mobilităților a fost redus cu aproximativ 50%.
  • mobilitățile raportate pentru acest semestru reprezintă aproximativ 50% din numărul de mobilități planificate.
  • față de mobilitățile raportate în primul semestru al anului universitar 2019-2020, numărul de mobillități raportate în primul semestru al anului universitar 2020-2021 reprezintă o proporție de aproximativ 26%.

În ceea ce privește mobilitățile din alte țări către România, mobilități găzduite doar de universități (incoming) din domeniul învățământului superior, a reieșit că:

  • gradul de planificare a mobilităților a fost redus cu aproximativ 50%;
  • mobilitățile raportate pentru acest semestru reprezintă aproximativ 30% din numărul de mobilități planificate;
  • față de mobilitățile raportate în primul semestru al anului universitar 2019-2020, numărul de mobillități raportate în primul semestru al anului universitar 2020-2021 și găzduite de universități reprezintă o proporție de aproximativ 13%.

Alte rezultate obținute în urma acestui sondaj pe parte calitativă indică diferite aspecte ce țin de organizarea mobilităților și sprijinirea participanților:

  • 88% dintre universități au menținut organizarea mobilităților outgoing în primul semestru al anului universitar. În cazul mobilităților incoming, 93% dintre universități au menținut organizarea acestora;
  • 57% dintre universități au adaptat organizarea înscrierilor și selecțiilor pentru mobilități Erasmus+ la un format online, iar 36% la un format mixt (fizic și online);
  • 35% dintre universități au răspuns că selecțiile organizate urmează termene limită fixe, iar 33% implementează procese de selecție deshise, adică termenele limită nu sunt fixe și selecția este una continuă în limita ocupării locurilor disponibile;
  • 75% dintre universități au indicat că în cea de-a doua jumătate a anului 2020 au fost sau urmau să fie organizate selecții pentru participanți la mobilități;
  • 68% dintre universități își desfășoară cursurile și activitatea didactică într-un format mixt (fizic și online), iar restul de 32% au indicat doar în format online;
  • 41% dintre universități organizează mobilități incoming în format fizic, activitățile de mobilitate desfășurate fiind realizate în format mixt (fizic și online); 26% dintre universități organizează mobilități incoming în format fizic, activitățile de mobilitate desfășurate fiind realizate doar în format online; 25% dintre universități organizează mobilități incoming în fomat virtual. În ceea ce privește sprijinul oferit participanților la mobilități incoming, 42% oferă participanților cazare în căminele studențești, iar 29% oferă acces la facilități și servicii (precum laboratoare, bibliotecă, cantină etc.).

Pentru îmbunătățirea acestor rezultate și atenuarea efectelor pandemiei asupra realizării mobilităților din domeniul universitar, experții de proiecte din cadrul AN continuă să monitorizeze evoluția implementării proiectelor de mobilitate și să ofere sprijin și îndrumări reprezentanților instituțiilor de învățământ superior. În condițiile actuale, este esențială asigurarea unui anumit grad de flexibilitate în organizarea mobilităților, precum și menținerea promovării oportunităților pentru participanții cărora li se adresează oportunitățile de mobilitate Erasmus+.

Educație și formare profesională în Erasmus+

Proiect VET „verde” în vreme de pandemie

Proiectul “Dezvoltarea competențelor practice ale elevilor pentru amenajarea spațiilor verzi” (2019-1-RO01-KA102-061872) a fost implementat de Liceul Tehnologic Forestier din Râmnicu Vâlcea, în perioada 1 octombrie 2019 – 30 noiembrie 2020.

În perioada mobilității, desfăşurate în perioada 09-29.08.2020 în Lisabona, Portugalia, elevii Liceului Tehnologic Forestier au avut oportunitatea să-și valorifice cunoștințele învățate făcând practică la Horto do Campo Grande, una dintre cele mai mari companii de grădinărit din Portugalia.

Pe parcursul celor trei săptămâni, aceștia și-au dezvoltat o serie de abilități și competențe, acumulând cunoștințe noi. Programul celor trei săptămâni a fost bine organizat, urmărindu-se ca fiecare obiectiv să fie implementat și realizat cu succes. Elevii au gustat practica din plin, au fost fericiți că au avut șansa să participe la un astfel de proiect și au respectat normele de igienă și de siguranță la locul de muncă, în vreme de pandemie.

Elevii au dobândit noi cunoștințe despre funcționalitatea spațiilor verzi și cum trebuie să fie protejate iar activitățile practice le-au desfășurat în spații libere, unde au amenajat grădini, învățând despre plantele lemnoase, indigene și exotice, despre rezistența lor la substanțe nocive, despre speciile floricole, cum se instalează și cum se îngrijesc acestea și în ce condiții de mediu trăiesc. Cu atât mai mult, elevii au studiat și stilurile spațiilor verzi. Elevii au fost antrenați în activități de întreținere a spațiilor verzi iar la final le-au fost evaluate, printr-un test practic, toate cunoștințele și competențele dobândite pe parcursul mobilității. Participanții și-au ales plante lemnoase, gazon și plante cu flori sezoniere pentru a crea un spațiu verde și au desfășurat activități practice pentru întreținerea plantelor florale și a gazonului.

Proiectul Erasmus+ a avut un impact major asupra elevilor implicați, aceștia dobândind o mai bună pregătire în domeniu și a contribuit la creşterea nivelului de informare şi la dezvoltarea personală a fiecăruia. Elevii implicați au spus că au devenit mult mai încrezători și mai pregătiți pentru piața muncii în viitorul lor domeniu de activitate – silvicultura.

Dincolo de cuvinte, proiectul Erasmus+ implementat de Liceul Tehnologic Forestier demonstrează cât de importante sunt faptele și susținerea tuturor participanților pentru un final de succes.

Prof. Remus Răcășan, coordonator de proiect

Inovație și bune practici în învățământul vocațional și tehnic

Cele 13 proiecte – exemple de bune practici în domeniul învățământului profesional și tehnic – acoperă o gamă variată de domenii (IT, medicină, antreprenoriat și altele) și pot constitui surse de inspirație pentru viitoare proiecte sau de identificare a unor parteneri.

Vă invităm să le parcurgeți !

Educație școlară în Erasmus+

O nouă platformă integrată pentru School Education Gateway și eTwinning

Comisia Europeană pregătește lansarea unui nou site web care se va adresa tuturor europenilor interesați de educația școlară. Un nou loc în care își vor uni forțele și vor fi prezente împreună eTwinning  comunitatea pentru școli din Europa și School Education Gateway – platforma europeană deschisă care vizează educația școlară.

Sondajul de mai jos urmărește să culeagă informații despre perspectiva utilizatorilor și despre elementele pe care aceștia le consideră importante pentru o astfel de platformă. Vă invităm să răspundeți întrebărilor și să contribuiți la contrucția produsului de care aveți nevoie!

Reducerea abandonului școlar și integrarea elevilor cu cerințe educaționale speciale – obiectivele primului nostru proiect Erasmus+

Din 1 septembrie 2018, Școala Gimnazială Avrig este implicată în proiectul european „Practici europene în vederea reducerii abandonului și a integrării elevilor cu cerințe educaționale speciale“ (2018-1-RO01-KA101-047590), cu un grant de 14.070 euro și o durată de 2 ani. Una din țintele strategice din planul de dezvoltare a școlii este dobândirea de către cadrele didactice a competențelor profesionale necesare secolului XXI, care să conducă ulterior la reducerea abandonului școlar și la integrarea mai bună a elevilor cu CES, dar și creșterea interesului pentru dezvoltarea personală și învățarea continuă. Deci, proiectul răspunde perfect nevoilor școlii, urmărind dezvoltarea competențelor necesare predării inovatoare și creative, precum și crearea unui mediu de învățare în care fiecare elev să-și dezvolte potențialul la maximum, chiar dacă are dificultăți de învățare.

„De ce atât de mulți elevi aleg să părăsească școala sau sunt forțați să o facă?”, „De ce părinții acceptă acest lucru cu atâta ușurință?”, „Ce putem face noi, cadrele didactice și conducerea școlii, pentru a stopa acest fenomen?”, sunt câteva din întrebările la care am căutat și am aflat răspunsuri în urma participării la cursurile Erasmus+.

Primul curs, “Identifying Barriers to Learning – A Special Educational Needs (SEN) Masterclass Course” (Praga, noiembrie 2018), a avut ca obiectiv principal înțelegerea dificultăților de învățare cu care se confruntă copiii și exersarea unor metode si procedee pentru a facilita integrarea copiilor cu cerințe educative școlare în colectivul clasei. Cei trei profesori participanți la acest curs (un director, un profesor în învățământul primar și un profesor pentru învățământul special) au aplicat la întoarcerea din mobilitate metodele și procedeele inedite învățate în activități demonstrative la clasă, în cadrul Comisiei Metodice a Învățătorilor.

Cel de-al doilea curs din cadrul proiectului, la care am participat alături de două colege (un director adjunct și un profesor de limba engleză), “How an effective classroom management can lead to students’ academic performances increase, to early school leaving decrease and to a positive communication environment” (Oslo), a fost organizat sub egida organizației Eruditus Language School. Obiectivele mobilității au fost de a dezvolta abilitățile profesorilor de comunicare cu elevii care provin din familii din medii defavorizate, dar și de a-și însuși strategii didactice menite să crească motivația pentru învățare a elevilor, prin participarea la ore, scăderea absenteismului și a riscului de abandon școlar prematur.

În cadrul cursului am vizionat și discutat pe baza unor filme documentare și videoclipuri educaționale, am intrat în pielea elevilor și a profesorilor în cadrul unor jocuri de rol, am vizitat muzee unde am aplicat metoda “vânătoarea de comori”, am învățat lucruri noi despre sistemele de învățământ din alte școli europene de la ceilalți profesori, am făcut schimb de experiență și de exemple de bună practică, am prezentat informații despre școala și țara noastră dar și câteva obiecte, mâncare și dansuri tradiționale, am învățat și ne-am exersat competențele de comunicare în limba engleză.

Formatorii au promovat strategii didactice moderne, interactive, bazate pe stimularea gândirii critice, activitatea practică, implicând activ participanții în predare şi oferind multe exemple. După întoarcerea din Oslo, în activitatea noastră didactică din anii școlari 2019/2020 si 2020/2021, am integrat metode și procedee inovatoare și creative precum: jocuri de spargere a gheții, de energizare, filmulețe educative, tehnici de management educațional în vederea combaterii comportamentelor negative, folosirea recompenselor versus a pedepselor și învățarea interactivă prin utilizarea internetului.

Planul de diseminare a constat în promovarea proiectului la nivel local, județean și național. La nivel local, în cadrul consiliului profesoral și al comisiei metodice, am prezentat impresii, imagini și exemple de activități, am vorbit despre desfășurarea cursurilor, am pregătit o expoziție cu informații despre mobilitate la Colțul Erasmus, am scris articole în ziarul local “Info Avrig”, am oferit colegilor și părinților lecții demonstrative, bazate pe noile cunoștințe, am introdus o activitate opțională cu titlul “Chiar dacă sunt diferit, știu să scriu și să citesc!” în cadrul ariei curriculare Limbă și Comunicare, am introdus un program de Peer Mentoring, am postat clipuri video pe site-ul școlii și am realizat o activitate practică la Comisia Învățătorilor din zonă. De asemenea, am pictat câțiva pereți din interiorul scolii cu imagini menite sa trezească interesul și dragostea elevilor pentru școală, dar și să consolideze cunoștințele matematice, lingvistice, geografice ale acestora, cu ajutorul unor elevi și foști elevi ai școlii, dar și a colegilor. Tot pentru vizibilitatea proiectului am lipit pe pereți autocolante cu tabla înmulțirii și a împărțirii, cu citate motivaționale pentru elevi și profesori, precum și formule matematice pe scările interioare.

La nivel județean, am publicat articole în reviste de specialitate și în ziarul “Tribuna”, am participat la Seminare de informare a profesorilor din județ la Casa Corpului Didactic Sibiu și am participat la un seminar cu ocazia Zilelor Erasmus, la Liceul Tehnologic Mîrșa.

La nivel național, am promovat proiectul într-un simpozion, am postat articole pe site-uri educaționale, am trimis articole la Concursul “Povestea mea Erasmus” și lucrări ale elevilor la Expoziția-concurs “Europa în care vreau să trăiesc”- ambele organizate de ISJ Brașov.

Impactul pozitiv al acestui proiect asupra participanților s-a reflectat în dezvoltarea individuală a fiecărui participant din punct de vedere profesional și social, aspect ce a influențat pozitiv activitatea instituției noastre. În cadrul acestui proiect, cadrele didactice au avut posibilitatea de a face schimb de experiență internațională și de a coopera cu profesori din alte instituții europene, cum ar fi Cipru, Bulgaria, Spania, Norvegia.

Beneficiarii acestei mobilități au fost direcți si indirecți, iar competențele achiziționate în cadrul proiectului au impulsionat profesorii să se implice în alte proiecte Erasmus+ și să comunice într-o manieră mai eficientă cu colegii și cu viitori parteneri europeni.

Ramona Indreica, coordonator de proiect

Corpul European de Solidaritate

Proiectul LOVE Actually: Alice ... la Sighișoara

Asociaţia AUM a devenit activă în anul 2018 fiind creată pentru a veni în sprijinul comunităţii locale în curs de dezvoltare din Sighişoara. Alexandra şi Florentina, care conduc asociația, împărtăşesc viziunea de a dezvolta comunitatea locală prin Respect, Încredere și Acceptarea. În ultimii 4 ani, ele au acumulat mai multă experienţă de management al proiectelor astfel că proiectul „LOVE Actually!“ (2020-1-RO01-ESC11-079564) a venit într-un moment firesc. Tematica acestuia: sănătatea și promovarea unui stil de viaţă sănătos.

În perioada 20 octombrie - 18 decembrie 2020, una dintre principalele activități ale celor 15 voluntari naționali și internaționali a fost punerea în scenă a romanului „Alice in Wonderland“ și crearea filmului de scurt metraj „Alice – The Movie“. Această producţie video are un scop educativ şi vine în completarea campaniei de conştientizare "Noiembrie - solidariate pentru sănătate", mai exact a ultimei sale săptămâni, în care a fost abordată tema sănătăţii mintale.

Deşi pare să fie o poveste pentru copii, construită ca un labirint de sensuri şi nonsensuri pe care le găsim amuzante sau bizare, aventura personajului Alice pune în lumină teme mai profunde, precum pierderea inocenţei din copilărie, schimbările fizice şi psihice care sunt parte a procesului de maturizare, timpul, curiozitatea, integrarea în lumea adulţilor, identitatea, natura realităţii, încrederea în propria persoană.

Echipa de producţie s-a ocupat de crearea costumelor/costumaţiilor, a decorurilor, de direcţia artistică şi de editarea video, iar regia i-a aparţinut lui Peter Nicolosi, membru al echipei AUM de implementare a proiectului, care i-a învăţat pe voluntari cum să-şi însuşească rolurile personajelor. Absurditatea intrigii este captivantă, iar ceea ce pare iniţial o ficţiune pentru cei mici comunică de fapt prin personajele şi replicile sale truisme şi filosofii despre viaţă, adresându-se astfel spectatorilor de toate vârstele.

Vă dorim vizionare plăcută:

Formator - transformator

Reţeaua de formatori a ANPCDEFP există din 2007 când, în cadrul programului Tineret în Acţiune, se concentra pe cursuri de scriere și management de proiect, promovarea metodelor şi instrumentelor de educaţie nonformală, managementul voluntarilor, constituirea de ONG-uri, precum și pe alte tipuri de cursuri tematice. În perioada 2014-2019, formatorii au organizat cursuri de scriere proiecte, designul activităţilor de învăţare, dezvoltare organizaţională şi diseminarea şi exploatarea rezultatelor obţinute în proiecte pentru programul Erasmus+.

Din 2007 până în prezent, reţeaua a asigurat şi cursurile specifice formării voluntarilor în cadrul Serviciului European de Voluntariat, respectiv din 2018, Corpului European de Solidaritate. O parte dintre formatorii Erasmus+ sunt implicaţi în cursuri internaţionale de formare organizate prin reţeaua SALTO a Comisiei Europene.

Vă invităm la o întâlnire lunară cu rețeaua de formatori a Agenției, printr-un reprezentant al ei, care va vorbi despre formare - transformare și alte roluri pe care le joacă în acest context – Marian Ancuța (marian.ancuta@gmail.com)!

Formator (re)cunoscător

Câte dintre exercițiile pe care le-ați învățat într-un training sau curs le-ați folosit la un moment dat și în viața de zi cu zi? Sunt multe exerciții cunoscute ca fiind specifice educației nonformale care poate nu ne vor fi salvat neapărat dintr-o situație dificilă, dar cel puțin ne-au făcut să ne simțim mai încrezători, mai dezinvolți, mai puțin temători. Cunoscătorii într-ale nonformalului – căci există și acest cerc, acest segment de populație, această bulă de oameni – ar putea să vină numaidecât cu exemple practice de jocuri pe care le-au învățat într-un training și pe care le-au folosit la o ieșire cu prietenii, într-o seară cu familia sau la o reuniune cu colegii de birou.

Pentru necunoscătorii într-ale nonformalului, aceste jocuri ar putea suna cel puțin ciudat. Chiar și acesta ar putea fi un exercițiu interesant! Dacă nu ai participat niciodată la un training/curs/eveniment nonformal, oare cum ar suna niște termeni ca : joc de spargere a gheții, jocuri de cunoaștere, jocuri de încredere, jocuri de construcție a echipelor, joc de-a derdienii și inginerii sau joc pe terenul minat sau în mlaștina cu crocodili ? Asta ca să luăm doar partea de început clasic al unui training, al unui eveniment ce s-ar dori și nonformal. Exercițiul de reflecție poate continua cu întrebări mai specifice: când ți-ai folosit ultima dată abilitățile de comunicare asertivă sau de comunicare nonviolentă; când te-a ajutat ciclul învățării experiențiale în afara cadrului educațional? În funcție de tematica avută de cursul/trainingul la care ai participat, exercițiul poate continua cu întrebările potrivite.

Și dacă găsești câteva întrebuințări practice ale celor învățate, nu ezita să trimiți un gând de recunoștință către oamenii alături de care ai fost părtaș la acel eveniment, fie ei organizatori, formatori, colegi de grup. Și pentru că nonformalul/educația nonformală se completează foarte bine cu formalul/educația formală, exercițiul poate fi la fel de relevant. Cea mai mare parte a cunoștințelor și abilităților dobândite la școală ne sunt vitale în traiul nostru cotidian, chiar dacă nu suntem tot timpul conștienți de asta. N-ar fi un exercițiu bun ca, de fiecare dată când ne dăm seama că ceea ce am învățat la școală ne este de un real folos, să trimitem gânduri de recunoștință către învățătorul/învățătoarea sau profesorul care a avut o contribuție la reușita noastră? De fiecare dată când citim o carte bună, putem fi recunoscători; de fiecare dată când facem calcule, când ne oprim la semafor, când știm să ne orientăm atunci când vizităm un oraș nou, de fiecare dată când suntem politicoși, de fiecare dată când cineva apreciază modul în care ne exprimăm, de fiecare dată când reușim să avem o conversație în engleză, franceză sau portugheză. Deși motivele de recunoștință ar putea fi numeroase, cât de des reușim să și fim recunoscători, să (ne) exprimăm recunoștința?

Exercițiu: Reflectează asupra cunoștințelor, abilităților sau comportamentelor dobândite în cadrul diverselor evenimente de învățare la care ai participat și modul în care transpunerea lor în viața ta cotidiană se poate îmbina perfect cu gândurile de recunoștință către cei care au contribuit la proces. Și, ca să le faci și lor o bucurie, le poți trimite gândurile de recunoștință printr-o scrisoare, o carte poștală (știați că există Ziua Internațională a Decorării Plicurilor Poștale, sărbătorită acum câteva zile, pe 4 februarie?), un buchet de flori, o vizită surpriză … exact ca într-un alt exercițiu binecunoscut nonformalilor, TIMES YOU MADE OTHERS HAPPY!

te informează...

Bursa „Sustainability”

Bursa vă poate ajuta să vă acoperiți taxele de școlarizare și să vă apropiați de visul vostru de a face lumea un loc mai durabil!

Platforma daneză pentru învățarea pe tot parcursul vieții, finduddannelse.dk, oferă o bursă de până la 5.000 de euro pentru cei care doresc să urmeze un program de masterat privind impactului schimbărilor climatice, începând cu semestrul de toamnă 2021.

Bursa se adresează persoanelor din întreaga lume care vor să studieze și care prin lucrările lor de cercetare sau viitoarele locuri de muncă vor să lupte împotriva schimbărilor climatice.

Solicitanții trebuie să completeze formularul de candidatură cu informațiile personale și să trimită un scurt eseu (500-700 de cuvinte) privind întrebările: „Ce v-a motivat să alegeți acest program de studiu? Cum vă poate ajuta programul să luptați împotriva/să atenuați schimbărilor/le climatice? În general, care credeți că este legătura dintre educație și lupta împotriva schimbărilor climatice? ".

Termen limită: 12 aprilie 2021

Bursa Forumului European pentru persoanele cu dizabilități (EDF) - Oracle E-Accessibility

Se adresează studenților cu dizabilități care sunt în prezent înscriși într-un program de învățământ universitar în domeniile informatică, inginerie computere, experiența utilizatorului sau într-un domeniu conex, la o universitate din UE pentru anul universitar 2020-2021.

Bursa EDF - Oracle e-Accessibility în valoare de 6.500 de euro se acordă pe baza unui proiect sau a unei teze în care sunt luate în considerare nevoile persoanelor cu dizabilități în ceea ce privește accesibilitatea la tehnologia informației și comunicării (e-Accessibility) și/sau o soluție inovatoare pentru îmbunătățirea accesului acestora.

Proiectul trebuie să fie o componentă integrală a programului educațional urmat de student. Acesta poate fi în derulare sau poate fi o propunere.

Termen limită pentru trimiterea candidaturii: 31 martie 2021 (23:59 CET).

2021 - Anul european al căilor ferate

Această inițiativă a Comisiei Europene va evidenția beneficiile transportului feroviar ca mijloc de transport durabil, inovator și sigur.

În 2021, o serie de evenimente, campanii și inițiative vor promova transportul feroviar pentru a încuraja utilizarea trenului atât de către cetățeni cât și de către companii pentru a sprijini realizarea obiectivelor ”Pactului ecologic european în domeniul transporturilor”. Acestea vor evidenția multiplele dimensiuni ale transportului feroviar, caracterul inovator al industriei feroviare din Europe, rolul căilor ferate în cultura și patrimoniul european, importanța lor pentru conectarea regiunilor, a oamenilor și a întreprinderilor, contribuția lor la turismul durabil, precum și participarea lor la relațiile UE cu statele învecinate.

Klaipėda: Capitala europeană a tineretului 2021

“Capitala europeană a tineretului 2021” este Klaipėda, al treilea oraș ca mărime din Lituania, port la Marea Baltică, centru administrativ, de afaceri, cultural și recreativ din zona vestică a Lituaniei. Titlul este acordat anual unui alt oraș european de către Forumul European al Tineretului.

Având tema” CHOOSEKLAIPEDA”, orașul urmărește să devină unul deschis și digitalizat cu scopul de a crea oportunități pentru ca toți tinerii să se dezvolte, să trăiască, să muncească, să inoveze și să-și împărtășească ideile. Tinerii sunt încurajați să creadă în eforturile lor, astfel încât să fie lideri în domeniul politicilor de tineret și să lucreze împreună pentru binele tinerilor din Klaipėda și din întreaga lume.

Chooseklaipeda vă invită să vă creați propria poveste în orașul oportunităților!

Concurs de cântece #EUSolidarityCorps - Unleash your magic!

Corpul European de Solidaritate este interesat de experiența ta magică prin crearea unui cântec sau al unui videoclip.

Concursul se adresează tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 31 de ani, care sunt înregistrați pe portalul Corpului European de Solidaritate și care sunt sau au fost implicați într-o activitate ESC.

Pentru a participa trebuie să accesezi aplicația European Solidarity Corps de pe telefonul tău mobil folosind contul și parola ta ESC, să deschizi pagina “Contests & Eventst” și să înregistezi melodia/videoclipul în aplicație sau să încarci fișierul de pe telefon. Trebuie să dai un titlu și să oferi o scurtă explicație despre cântec, precizând de ce reprezintă momentul tău magic în cadrul Corpului European de Solidaritate.

Va fi selectată o melodie câștigătoare, iar autorul va primi un permis Interrail pentru a călători spre cel mult șapte destinații din UE, pentru maximum o lună sau un voucher de aceeași valoare. De asemenea, zece finaliști vor primi un kit de promovare a Corpului European de Solidaritate și un voucher în valoare de 100 de euro.

Termen limită: 10 aprilie 2021

Multilingv. Multicultural

Secțiune dedicată promovării educației lingvistice și interculturalității, în toate formele lor, și comunității celor care organizează și promovează Certificatul lingvistic european (European Language Label)

Certificatul Lingvistic European acordat proiectelor inovatoare în predarea și învățarea limbilor străine

Prioritățile europene pentru acordarea Certificatului Lingvistic European 2021-2022 (I)

Noile priorități europene pentru acordarea Certificatului Lingvistic European 2021-2022 reflectă prioritățile politice ale Comisiei Europene în ansamblu. Acestea deschid oportunitatea de a demonstra modul în care învățarea limbilor străine poate fi legată de marile provocări ale timpului nostru și contribuie la soluții transfrontaliere bazate pe înțelegere și comunicare.

Noua comunicare privind Spațiul european al educației, publicată la 30 septembrie 2020, reflectă cadrul în care se vor manifesta demersurile privind educația și formarea după 2020. Atât „Recomandarea Consiliului privind o abordare cuprinzătoare a predării și învățării limbilor străine”, adoptată în 2019, cât și "Recomandarea Consiliului privind competențele esențiale pentru învățarea pe tot parcursul vieții", adoptată în 2018, fac parte din acest cadru și, prin urmare, trebuie considerate în continuare drept orientări și referințe. Conținutul priorităților de mai jos reflectă obiectivele și acțiunile generale propuse în cadrul Spațiului european al educației.

În perioada 2021-2022, Certificatul Lingvistic European va fi acordat proiectelor din toate domeniile educației și formării care sprijină cel puțin una dintre următoarele priorități europene enumerate mai jos. Prioritățile europene pot fi completate de priorități naționale.

1. Îmbunătățirea învățării limbilor străine prin intermediul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) și al mass-mediei digitale

Recomandarea Consiliului privind o abordare cuprinzătoare a predării și învățării limbilor străine subliniază importanța instrumentelor digitale pentru învățarea limbilor străine și dezvoltarea profesională a personalului din educație, în domeniul învățării limbilor străine, cum ar fi prin participarea la cursurile online deschise masive, inclusiv eTwinning și cele organizate prin Academia School Education Gateway.

Potențialul instrumentelor digitale ar putea fi pe deplin valorificat pentru a îmbunătăți, învățarea limbilor străine, predarea și evaluarea, în perspectiva învățării pe tot parcursul vieții. Tehnologia poate sprijini masiv extinderea ofertei de studiu în limbi străine, poate oferi oportunități de expunere lingvistică și poate fi foarte utilă pentru sprijinirea acelor limbi care nu sunt predate în școli. Dezvoltarea gândirii critice și a alfabetizării digitale și utilizarea adecvată și sigură a tehnologiei pot constitui un element esențial de învățare în acest context.

Trebuie explorate noi modalități de învățare pentru o societate care devine din ce în ce mai mobilă și mai digitală. Importanța acestui lucru a fost subliniată și mai mult prin criza Covid 19, care a făcut necesar ca școlile, inclusiv școlile VET și alte organizații din domeniul educației din întreaga lume să se bazeze pe metode de predare digitale într-o măsură mult mai mare decât înainte. În urma studiilor post-pandemice, este probabil ca învățarea mixtă să rămână integrată în practicile de predare într-o măsură mult mai mare decât până acum. Profesorii de limbi străine au adesea un avantaj în utilizarea resurselor online, prin comparație cu alți profesori, din punct de vedere al experienței (conform OECD). Evoluțiile digitale permit învățarea și practicarea mai multor limbi în afara sălii de clasă și a programelor de învățământ. Procedurile actuale de evaluare nu reflectă pe deplin aceste evoluții.

Conținutul și învățarea integrată a limbilor străine (de exemplu, predarea materiilor într-o limbă străină), precum și instrumentele digitale și online pentru învățarea limbilor străine s-au dovedit eficiente pentru diferite categorii de cursanți. Profesorii de limbi străine din Europa ar putea beneficia de o dezvoltare profesională continuă, atât prin actualizarea competențelor lor digitale, cât și prin învățarea modului în care își pot sprijini cel mai bine practica didactică prin utilizarea diferitelor metodologii și a noilor tehnologii. Un inventar al resurselor educaționale deschise le-ar putea sprijini în acest sens, ținând seama de activitatea Consiliului Europei.

(Va urma)

Consolidarea competențelor lingvistice în Europa

În mai 2019, Consiliul pentru Educație al Uniunii Europene a adoptat o recomandare privind abordarea cuprinzătoare a predării și învățării limbilor străine (JO C 189). Recomandarea dă un nou impuls învățării limbilor străine în Uniunea Europeană și face parte din viziunea mai largă de dezvoltare a unui Spațiu European al Educației până în 2025. Ea urmărește: • Să îi ajute pe toți cei care învață să atingă niveluri adecvate de competență până la sfârșitul educației obligatorii; • Să promoveze conceptul de conștientizare a utilității dezvoltării competențelor lingvistice în educație și formare; • Să garanteze că mai mulți profesori de limbi străine, formatori și directori de școli au posibilitatea de a învăța și de a studia în străinătate.

Language for work - Instrumente pentru dezvoltarea profesională

„Language for work - Instrumente pentru dezvoltarea profesională” este un nou site unde practicienii pot găsi resurse care sprijină dezvoltarea competențelor lingvistice într-o a doua limbă și care se adresează migranților și minorităților etnice

Site-ul web adoptă o abordare coerentă a dezvoltării competențelor de utilizare a unei a doua limbi, care poate fi utilizată în context profesional, acordând o atenție specială integrării migranților, refugiaților și minorităților etnice. Site-ul oferă profesioniștilor care lucrează în acest domeniu o platformă dinamică pentru schimburile de experiență și pentru dezvoltarea practicilor, precum și un set cuprinzător de resurse, inclusiv materiale de cercetare și politici, descrieri de competențe pentru cei care susțin învățarea limbilor străine în/pentru contexte profesionale, ghiduri rapide și exemple de bune practici.

Cei interesați se pot înscrie în comunitatea de practicieni, pentru a rămâne informați sau pentru a identifica parteneri pentru proiectele lor.

Webinare adresate educației lingvistice și multilingvismului

EAQUALS (Evaluation and Acreditation of Quality Language Services - Asociația pentru evaluarea și acreditarea serviciilor lingvistice de calitate) a fost fondată în 1991 și este o asociație non-profit înregistrată în Anglia și Țara Galilor. Webinarele și resursele acoperă o serie de teme relevante pentru profesori, formatori de profesori, manageri academici și directori de studii și furnizează studii de caz privind trecerea la livrarea online a cursurilor.

EURYDICE

Rețeaua Eurydice își propune să faciliteze cooperarea europeană în domeniul educației. Publicațiile realizate în cadrul rețelei reprezintă o foarte bună sursă de documentare – prin furnizarea de informații clare, concise, actualizate și bine documentate. Publicațiile Eurydice pot să fie descărcate gratuit.

Echitatea în învățământul școlar din Europa. Structuri, politici și performanțele elevilor

Educația poate avea un rol important în transformarea societăților europene astfel încât acestea să devină mai imparțiale și mai favorabile incluziunii. Pentru aceasta, sistemele de educație trebuie să se asigure că toți tinerii își pot dezvolta aptitudinile și își pot atinge pe deplin potențialul, indiferent de mediul din care provin. Totuși, mediul socio-economic rămâne un factor determinant important al succesului în școală: rezultatele slabe, renunțarea la studii și excluderea socială reprezintă încă pericole reale pentru unii elevi. Având în vedere criza actuală provocată de pandemia de COVID-19 este și mai necesar să se îmbunătățească echitatea în educație, deoarece trecerea la învățământul la distanță și pierderea din timpul dedicat predării implică dificultăți și mai mari pentru elevii defavorizați și vor spori probabil inegalitățile existente.

Pentru a susține elaborarea de politici bazate pe date concrete, Eurydice a publicat raportul Echitatea în învățământul școlar din Europa. Structuri, politici și performanțele elevilor. În acest raport sunt analizate o serie de politici și structuri cheie din educație și se estimează în ce fel influențează acestea nivelurile echității din sistemele de educație. Echitatea este analizată prin prisma celor două dimensiuni:

  • incluziune - cand toți elevii beneficiază de cel puțin un nivel minim de educație de calitate
  • echitate - situatie in care, rezultatele elevilor sunt în mare măsură independente de mediul socio-economic.

Raportul valorifică trei tipuri de date:

  • informații inițiale cu privire la politici colectate de la unitățile naționale Eurydice,
  • date ale unor studii internaționale cu privire la performanțele și caracteristicile elevilor (PISA, PIRLS și TIMSS),
  • date statistice colectate de Eurostat.

Apelând la metode de analiză statistică bivariată și multivariată, se evaluează impactul acestor caracteristici la nivel de sistem asupra echității în educație, individual și combinat. Raportul acoperă 42 de sisteme de educație din 37 de țări europene.

Autoritățile la nivel înalt din aproape toate sistemele europene de educație definesc sau fac referire în documentele oficiale la o serie de concepte legate de echitatea în educație. Pe lângă echitate, mai sunt utilizați termeni precum imparțialitate, egalitatea de șanse, egalitate/inegalitate, defavorizat, nediscriminare, grupuri vulnerabile, grupuri în situație de risc și părăsirea timpurie a școlii.

Indiferent de termenii folosiți în documentele de politică la nivel înalt, în marea majoritate a sistemelor europene există cel puțin o inițiativă majoră la nivel de politici pentru promovarea echității în educație sau pentru sprijinirea elevilor defavorizați. Cu toate acestea, nivelurile echității diferă foarte mult în Europa, în special în învățământul secundar. Nivelul echității este măsurat aici cu ajutorul a trei indicatori: diferența de performanțe școlare între elevii cu rezultate bune și cei cu rezultate slabe, separat pentru învățământul primar și cel secundar (dimensiunea incluziunii) și impactul mediului socio-economic asupra rezultatelor elevilor, combinat pentru învățământul primar și învățământul secundar (dimensiunea imparțialității).

Indicatorii echității

  • Incluziunea în învățământul primar: diferența de performanțe între elevii cu rezultate slabe (P10) și cei cu rezultate bune (P90), la clasa a IV-a
  • Incluziunea în învățământul secundar: diferența de performanțe între elevii cu rezultate slabe (P10) și cei cu rezultate bune (P90), în rândul tinerilor de 15 ani
  • Imparțialitatea reprezintă corelația dintre numărul de cărți de acasă și rezultatele elevilor, învățământ primar și secundar combinat

O serie de studii pe această tematică au arătat că există unele caracteristici la nivel de sistem care pot să influențeze echitatea în cadrul învățământului școlar, în diferite feluri și într-o măsură mai mare sau mai mică. Aceste politici și structuri sunt strâns legate unele de altele și deseori se influențează reciproc, putând fi analizate ca părți ale unui cadru mai larg, care cuprinde stratificarea, standardizarea și elementele de sprijin, după cum se arată în figura de mai jos:

[Figura 1] Structuri și politici educaționale care pot influența echitatea în educație

Pentru cei mai mulți copii, participarea la educație începe înainte de nivelul primar. Studiile arată că există beneficii clare pentru copiii care participă la educația timpurie, din punct de vedere al dezvoltării lor generale și al rezultatelor școlare.

Politicile care urmăresc îmbunătățirea echității în educația timpurie includ extinderea accesului, precum și îmbunătățirea calității ofertei, de exemplu, prin angajarea de personal calificat corespunzător. Alte măsuri importante vizează dificultățile întâmpinate de familiile defavorizate, precum costurile, barierele culturale și lingvistice și lipsa de informații.

A. Stratificarea

Stratificarea este rezultatul diferențierii educaționale și se referă astfel la măsura în care elevii sunt grupați în diferite clase, școli sau programe de studii, pe baza capacității lor, a intereselor sau a altor caracteristici. Stratificarea este menționată de cele mai multe ori cu referire la diferențierea programelor de studii (repartizarea elevilor la programe de studii sau rute diferențiate), dar poate fi și rezultatul repetenției, al numărului mare de tipuri de școli, al politicilor privind alegerea școlii sau al școlarizării selective.

Diferențierea tipurilor de școli poate apărea ca urmare a diferențelor de administrare și finanțare (sector public sau particular); poate apărea de asemenea ca urmare a diferențelor la nivelul curriculumului (de ex., școli care oferă diferite specializări sau programe de studii) sau din cauza caracteristicilor structurale (diferite tipuri de școli care școlarizează în paralel grupe de vârstă diferite sau organizează programe la diferite niveluri de învățământ).

Alegerea școlii și politicile privind admiterea elevilor în școli pot contribui de asemenea la stratificarea sistemelor de eduație. Autoritățile la nivel înalt din Europa acordă familiilor diferite grade de libertate în ceea ce privește alegerea școlii, în special la nivelul învățământului primar și secundar inferior.

Politicile generale, aplicabile majorității școlilor, nu reflectă întotdeauna imaginea completă a politicilor privind alegerea școlii dintr-un sistem de educație. Diversitatea tipurilor de școli este însoțită de reguli diferite referitoare la alegerea școlii pentru diferite tipuri de școli.

[Figura 2] Politicile privind alegerea școlii – privire de ansamblu, ISCED 1-2, 2018-2019

Raportul Eurydice a identificat cinci tipuri de sisteme în toată Europa, în ceea ce privește alegerea școlii:

  1. Sisteme în care elevii sunt repartizați la o școală în funcție de reședință și în care există posibilitatea de alegere a altei școli în anumite condiții (Bulgaria, Grecia, Cipru și Bosnia și Herțegovina).
  2. Sisteme în care elevii sunt repartizați la o școală în funcție de reședință și în care există posibilitatea de alegere a altei școli doar în anumite condiții, însă aceste condiții nu se aplică școlilor particulare dependente de guvern și/sau anumitor tipuri de școli publice (Franța, Croația, Malta, Slovenia, Elveția și Turcia).
  3. Sisteme în care elevii sunt repartizați la o școală în funcție de reședință, dar în care nu se impun condiții pentru alegerea unei alte școli. Aceleași reguli se aplică tuturor școlilor publice și școlilor particulare dependente de guvern (România, Finlanda, Regatul Unit – Scoția, Albania, Islanda, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia și Serbia).
  4. Sisteme în care elevii sunt repartizați la o școală în funcție de reședință, dar în care nu se impun condiții pentru alegerea unei alte școli. Școlile particulare dependente de guvern și/sau anumite tipuri de școli publice nu au obligația de a aplica repartizarea pe bază de domiciliu sau au alte reguli referitoare la reședință (Cehia, Danemarca, Estonia, Spania, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Austria și Slovacia).
  5. Sisteme în care există posibilitatea universală de alegere liberă a școlii (Belgia – comunitățile franceză, flamandă și germanofonă, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Suedia, Regatul Unit – Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord).

Cu cât părinții și elevii au o libertate mai mare în privința alegerii școlii (ca urmare a existenței unui anumit număr sau mai multor tipuri de școli sau a politicilor privind alegerea școlii), cu atât mai însemnat este rolul criteriilor și procedurilor de admitere în repartizarea elevilor în școli.

În majoritatea sistemelor de educație, autoritățile la nivel înalt stabilesc principiile fundamentale pentru admiterea elevilor, și anume dacă școlile pot să-și selecteze elevii, iar dacă da, în ce condiții. Autoritățile stabilesc de regulă și criteriile specifice de admitere/ selecție care se pot aplica.

Diferențierea sau repartizarea elevilor la programe de studii diferite reprezintă unul dintre factorii principali care modelează stratificarea sistemelor de educație. Raportul Eurydice a identificat cinci tipuri de sisteme de diferențiere a programelor de studii în Europa:

  1. Sisteme în care diferențierea începe devreme (la vârsta de 10-13 ani), deseori cu programe de învățământ general ordonate ierarhic (comunitățile flamandă și germanofonă din Belgia, Cehia, Germania, Letonia, Luxemburg, Ungaria, Olanda, Austria, Slovacia, Elveția și Turcia).
  2. Sisteme în care diferențierea începe în jurul vârstei de 14-15 ani, cu un grad ridicat de diferențiere preponderent la nivelul programelor de învățământ profesional (Bulgaria, Croația, Italia, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia).
  3. Sisteme în care diferențierea începe la vârsta de 14-16 ani, cu un grad ridicat de diferențiere preponderent la nivelul programelor de învățământ general (comunitatea franceză din Belgia, Danemarca, Franța, Lituania și Norvegia).
  4. Sisteme în care diferențierea începe târziu (la 15/16 ani), cu puține programe diferențiate, selecție limitată pe criterii de natură școlară și permeabilitate relativ ridicată (Estonia, Grecia, Spania, Cipru, Finlanda, Suedia, Albania și Islanda).
  5. Sisteme în care diferențierea se face în principal de la curs la curs (Irlanda, Malta și Regatul Unit).

Repetenția duce la împărțirea elevilor în două categorii: cei care reușesc să promoveze și cei care nu reușesc. Deși a fost gândită ca un mijloc pentru a acoperi golurile de învățare, repetenția poate avea exact efectul opus. Conform raportului OCDE, (2018), repetenția poate afecta stima de sine a elevilor și sentimentul lor de apartenență. Cele mai recente date PISA arată că repetarea anilor școlari rămâne o practică răspândită în Europa. În medie, 4% dintre elevii europeni repetă un an școlar cel puțin o dată, însă în unele sisteme de educație rata repetenției poate depăși 30%.

B. Standardizarea

Standardizarea indică măsura în care educația îndeplinește aceleași standarde de calitate în cadrul unui sistem de educație. Standardizarea are două dimensiuni: „intrările” și „ieșirile”. Standardizarea intrărilor este descrisă de cele mai multe ori prin gradele autonomiei școlare (cu privire la curriculum sau alocarea resurselor), iar standardizarea ieșirilor (sau a rezultatelor educaționale) se referă la utilizarea instrumentelor de răspundere, precum testele standardizate sau evaluarea școlilor.

Autonomia școlară limitată, prin care școlile își împart responsabilitățile legate de luarea deciziilor cu autoritățile la nivel înalt și/sau local, este cel mai întâlnit model în Europa. Există totuși domenii în care școlile tind în general să dețină mai multă autonomie. Astfel, autonomia școlară deplină se aplică de cele mai multe ori cu privire la deciziile referitoare la metodele didactice, alegerea manualelor sau criteriile interne de evaluare, precum și la managementul resurselor umane. În alte domenii, precum conținutul curriculumului obligatoriu și alocarea resurselor, responsabilitatea revine de multe ori autorităților la nivel înalt. Totuși, școlile particulare dependente de guvern tind deseori să fie mai autonome decât cele publice, în special cu privire la politica de angajare a personalului și remunerare, precum și în privința mecanismelor de finanțare.

C. Măsurile de sprijin

Măsurile de sprijin pentru școli și elevi urmăresc să promoveze echitatea și să reducă dezavantajele. În multe sisteme de educație există școli cu un procent ridicat de elevi proveniți din medii socio-economice modeste, iar acestea se confruntă deseori cu probleme din punct de vedere al rezultatelor școlare și al climatului școlar (OCDE, 2016a). Pentru a aborda dificultățile întâmpinate de școlile defavorizate, autoritățile la nivel înalt au la dispoziție câteva opțiuni de politică: remedierea dezechilibrului ce ține de componența socio-economică a școlilor, asigurarea de sprijin specific pentru școlile defavorizate și încurajarea cadrelor didactice bine pregătite să lucreze în aceste școli.

Măsurile prin care se acordă sprijin direct elevilor cu rezultate slabe sunt mai răspândite. Marea majoritate a sistemelor europene de educație au implementat măsuri pentru sprijinirea elevilor. Sprijinul acordat de psihologi sau de alți specialiști reprezintă cel mai întâlnit tip de sprijin, disponibil la toate nivelurile de învățământ

În afara sprijinului pentru categorii specifice, oportunitățile de învățare sunt esențiale pentru ca elevii să-și atingă pe deplin potențialul.

Autoritățile la nivel înalt din aproximativ jumătate dintre sistemele de educație recomandă activități suplimentare gratuite sau subvenționate în școli, în afara programului școlar normal. Într-un număr și mai mic de sisteme de educație se cere organizarea de activități educaționale în școli pe perioada vacanței de vară; când acestea au loc, este vorba de regulă de ore de educație remedială pentru elevii care riscă să rămână repetenți.

Publicația este redactată în limba engleză.

Vă recomandăm:

Un discurs despre valori, responsabilitate și motivație cu Simon Sinek

sau

Trei ...pe lună:

  1. “If you’re not in the arena also getting your ass kicked, I’m not interested in your feedback. If you have constructive feedback you want to give me, I want it... But if you’re in the cheap seats, not putting yourself on the line, and just talking about how I can do it better, I’m in no way interested in your feedback.“ (Brene Brown, autoare, lector și profesor de management la Universitatea Austin, Texas. Pe site-ul personal are un podcast și multe alte materiale care se pot descărca gratuit.)
  2. Care este legătura între zâmbet și starea interioară de bine? Poți să zâmbești dacă nu te simți chiar grozav? Poți afla în mai puțin de 2 minute.
  3. Antrenează-ți memoria, percepția, raționamentul, atenția și coordonarea! Pe scurt, joacă-te și antrenează-ți creierul cu Brain Games!

Asociația Young Initiative, alături de alte cinci ONG-uri (World Vision România, Pro Vobis – Centrul Național de Resurse pentru Voluntariat, Forumul Tinerilor din România, Federația YMCA România, Școlile Satelor Noastre), a lansat „Ghidul Vaccinării Anti-Covid pentru Societatea Civilă“, instrument menit să sprijine organizațiile non-profit care doresc să susțină campania națională de vaccinare împotriva COVID-19. Ghidul este disponibil online și este o inițiativă a Centrului pentru Managementul Organizațiilor Nonprofit (CMON), program al Asociației Young Initiative.

Calculează-ți amprenta ecologică și amprenta de carbon – află de câte planete Pământ ar fi nevoie dacă toți locuitorii acestora ar avea stilul tău de viață – aplică soluții care să ajute la susținerea biocapacității (vei afla despre ce este vorba, după ce apeși butonul de mai jos):

ANews este publicația lunară a Agenției Naționale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale.

Dacă sunteți implicați în proiecte din domeniile educației, formării profesionale sau tineretului și doriți să publicați articole despre acestea în revistă, dacă aveți recomandări sau dacă doriți doar sa ne scrieți, vă rugăm să folosiți adresa ileana.racoviceanu@anpcdefp.ro. Avem rugămintea ca materialele pe care le trimiteți să întrunească următoarele cerințe tehnice pentru publicare: o pagina A4, text scris cu diacritice, stil jurnalistic care să evidențieze în primul rând experiența de învățare, continuare (follow-up) și impact asupra activităților profesionale și/sau personale. Fotografiile care însoțesc textul vor fi de minim 300 dpi, atașate separat în email, nu inserate in documentul Word.

Toate informațiile din articolele despre proiectele finanțate cu sprijinul Comisiei Europene reflectă numai punctul de vedere al autorilor, iar Agenția și Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru eventuala utilizare neadecvată a acestora.

Created By
Agenția Erasmus+
Appreciate

Credits:

Created with images by Engin_Akyurt - "valentine's day love celebration" • pasja1000 - "winter time pointing clock" • stevepb - "building blocks lego" • Alexas_Fotos - "light bulb energy nature" • geralt - "business idea planning board" • EvgeniT - "read education well read" • Randgruppe - "norway mountains houses" • Wokandapix - "read learn school" • ReinhardThrainer - "dartboard darts sport" • jeonsango - "leaves green foliage" • geralt - "mark marker hand" • White77 - "boys kids children" • Alexas_Fotos - "smilies funny cheerful" • Naassom Azevedo - "Amigos em campus universitário" • geralt - "network person silhouette" • 95C - "cloud sky heart" • Didgeman - "train railway s bahn" • geralt - "personal network social media" • ivanovgood - "girl face colorful" • sarajuggernaut - "stones rocks pebbles" • dweedon1 - "stones dream inspire" • athree23 - "board chalk business" • 127071 - "snowdrop galanthus amaryllidaceae"