Loading

Raport parlamentar Sesiunea septembrie 2019 - ianuarie 2020

Dragii mei,

Pe data de 12 august, publicam tot aici raportul cu activitatea mea din prima jumătate a anului 2019 și vă anunțam că mă pregătesc să candidez pentru un loc în Biroul Național al USR. Au mai trecut șase luni pline în care s-au petrecut multe, motiv pentru care păstrez tradiția și promisiunea de a fi transparent și public raportul de activitate aferent sesiunii parlamentare septembrie 2019 - ianuarie 2020. Înainte de asta, vă invit să lecturați și precedentele rapoarte de activitate parlamentară: iunie 2017, ianuarie 2018, iunie 2018ianuarie 2019 și august 2019, dar și unul privind activitatea de secretar al Camerei Deputaților, în februarie 2019.

Totodată, vă voi prezenta detalii și despre activitatea politică, atât cea din teritoriu, în calitate de președinte al filialei județene Neamț, cât și de la nivel național, după ce am fost ales ca membru al Biroului Național al USR.

I. ACTIVITATE PARLAMENTARĂ

Ultima sesiune parlamentară a venit cu o serie de schimbări, una dintre cele mai importante fiind trecerea de la Comisia pentru egalitate de șanse, unde aveam funcția de vicepreședinte, la Comisia pentru Afaceri Europene. În schimb, am continuat activitatea în Comisia pentru Cultură, unde am semnalat în dese rânduri abaterile și deciziile controversate din Societatea Română de Televiziune. Totodată, am rămas membru al delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei din partea USR și am avut poziții publice pe teme importante. În Parlament, am votat la vedere pentru moțiunea împotriva Guvernului Dăncilă și am susținut Guvernul Orban după ce am primit asigurări că acest cabinet va avea ca prioritate susținerea proiectelor de investiții vitale pentru regiunea Moldovei.

1. Comisia pentru Afaceri Europene

Încă de la începutul prezenței mele în comisie am atras atenția asupra nerespectării procedurilor în nominalizările PSD și PNL pentru poziția de comisar european pentru Transporturi. În primul caz, PSD a refuzat să o audieze în comisiile de afaceri europene din Parlament pe Rovana Plumb, înainte de audierea din Parlamentul European, deși am solicitat acest lucru din timp. O săptămână mai târziu, Plumb a fost respinsă la Bruxelles de Comisia Juridică.

A urmat propunerea Dan Nica, acuzat pentru mai multe fapte penale, o nouă mostră de sfidare la adresa poporului român din partea PSD. Evident că și această variantă a picat. Am atras atunci atenția că, dacă PSD nu acceptă varianta Cătălin Drulă propusă de USR, să ia în calcul pe oricare dintre activiștii civici din Moldova care militează pentru Autostrada A8.

A trecut moțiunea de cenzură, a picat Guvernul Dăncilă și a fost votat Guvernul Orban. Am atras atenția la acel moment că PNL nu trebuie să urmeze procedura PSD, iar propunerea lor să fie audiată în Parlament înainte de a fi trimisă către Bruxelles. Din păcate nu s-a întâmplat așa, transmiterea propunerii Adinei Vălean pentru funcția de comisar pe Transporturi a fost prima bilă neagră pentru PNL, având în vedere solicitările USR pentru susținerea Guvernului Orban. În ciuda acestei atitudini, am participat la audierea ulterioară a Adinei Vălean și am chestionat-o cu privire la Autostrada A8 și Parteneriatul Public Privat, rămânând surprins de atitudinea diferită față de cea a ministrului liberal al Transporturilor, care a criticat ideea de PPP.

Tot în dezacord față de PNL a fost doamna Vălean când am întrebat-o despre implementarea 5G, dar sper ca în final să aibă o colaborare bună pentru români, din poziția de comisar european, cu Guvernul PNL.

În calitate de membru al comisiei, am participat și la audierea ministrului Fondurilor Europene, dl Marcel Boloș, și i-am adresat întrebări referitoare la cercetare și sporirea competențelor celor opt Agenției de Dezvoltare Regională. Totuși, cea mai importantă informație pe care ne-o furniza la acel moment dl Boloș era că va renunța la parteneriatele public - private, inclusiv pentru A8, care va beneficia și de finanțare nerambursabilă.

2. Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă

Sesiunea recentă a fost plină de evenimente în privința activității în Comisia pentru cultură. Din păcate, cele mai multe intervenții au fost tot din cauza multor nereguli sesizate în activitatea Societății Române de Televiziune, unde doamna președinte Doina Gradea este susținuă în continuare de majoritatea parlamentară. Astfel, printre altele, am atras atenția public:

  • când SRTv a primit amendă de la Curtea de Conturi pentru că a cumpărat echipamente SH, deși a primit bani din subvenție pentru achiziționarea unor echipamente noi
  • sau când a plătit în avans pentru mentenanța unor echipamente noi chiar la achiziție, deși în procedura de achiziție una din condiții era ca astfel de servicii să fie incluse în doi ani de garanție
  • când TVR a transmis teleshopping și un serial chinezesc în timpul citirii moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă
  • când doamna Gradea și-a mărit nelegal salariul, depășindu-l, astfel, chiar și pe președintele României.

Deși am confruntat-o în Comisia pentru Cultură pe aceste teme, dumneaei, ca de obicei, nu a dorit să ofere răspunsuri pertinente și transparente.

  • când doamna Gradea a decis să favorizeze candidata PSD la alegerile prezidențiale, transmițându-i conferința de presă pe aproape toate canalele SRTV
  • când Curtea de Conturi a scos la iveală modul în care sunt cheltuiți banii destinați TVR Internațional

De asemenea, de la tribuna Parlamentului am transmis parlamentarilor că doamna Gradea nu mai are legitimitate să conducă această instituție după ce a tot evitat să se prezinte în Comisia de Cultură pentru a răspunde la întrebări și pentru a prezenta rapoartele TVR pe anii 2017 și 2018.

În dese rânduri am solicitat demisia fostului ministru al Culturii, Daniel Breaz, pentru modul în care a administrat ministerul. Ulterior, am votat împotriva nominalizării colegului liberal din comisie Bogdan Gheorghiu pentru funcția de ministru al Culturii, din cauza activității șterse a acestuia din ultimii trei ani în Comisia pentru Cultură. Totuși, am recomandat care ar trebui să fie trei priorități pe care dl Gheorghiu ar trebui să le aibă dacă va ocupa această funcție:

1. Situația ansamblului de la Peleș și a Muzeului Național Peleș. Sper să nu mai auzim și la anul despre termenele de evacuare deja depășite de multiple ori și nici că „se discută, se va vedea” cum să se facă reparații capitale vitale la o clădire în care e înscrisă istoria acestei țării.

2. Punerea reală pe roate, la nivelul instrumentelor Ministerului, a organizării Capitalei Culturale Europene Timișoara 2021, accelerarea programării și promovării Capitalei. Nu de alta, dar deocamdată pare că Timișoara se promovează pentru 2021 cu precădere în... Turcia.

3. Auditarea colectării la Fondul Cinematografic și a organizării concursului de proiecte al Centrului Național al Cinematografiei (CNC) – ca să aflăm cu toții dacă CNC folosește în mod eficient, cu rezultate și în beneficiul Fondului, ca să colecteze mai eficient banii și să-i cheltuiască responsabil, nu pentru salarii fără legătură, cei 10% din Fond pentru cheltuieli administrative pe care dl Breaz i i-a acordat începând din acest an.

De asemenea, după instalarea Guvernului Orban, i-am solicitat public prim-ministrului să-l demită pe singurul secretar de stat PSD din Ministerul Culturii neeliberat din funcție, după ce mai bine de doi ani nu a făcut nimic notabil pentru cultura românească. Răspunsul Guvernului a fost prompt.

În luna septembrie, am votat pentru Legea înființării Muzeului Național de Istorie a Evreilor și Holocaustului, un proiect pe care l-am considerat mai mult decât necesar. Totodată, am atras atenția asupra faptului că suntem foarte în urmă ca popor dacă nici la 30 de ani de la Revoluție, noi, ca stat, nu avem un Muzeu al Comunismului.

Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021 nu e un proiect PSD sau PNL. În 2020, avea nevoie de câteva milioane de lei, dar a primit de la Guvernul Orban doar 700.000 lei. Am declarat public că vorbim despre un proiect al României, o șansă rară să arătăm lumii creativitatea noastră, patrimoniul multietnic al Timișoarei, frumusețea și bogăția culturală a acestei țări. Că vorbim aceeași limbă cu restul Europei, cea a democrației, speranței, culturii. Că o Capitală Culturală nu se poate organiza cu 700.000 de lei pe an, un buget de spălătorie auto. Proiectele, artiștii, asigurările, amenajările trebuie contractate ACUM, reabilitarea spațiilor trebuia să-nceapă de mult, nu în timpul Capitalei. Dar inutil, atât putem ca țară: turiștii Capitalei Culturale 2021 vor vizita șantiere nedeschise.

Petrecere de Revelion la Biblioteca Națională a României.

Pe 1 ianuarie 2020, sala Atrium a BNR arăta ca după război, după ce sute de persoane au petrecut până dimineață trecerea în Noul An. Am solicitat un control drastic pentru a vedea dacă Biblioteca Națională, care nu are în obiectul de activitate organizarea de chermeze, avea dreptul să organizeze așa eveniment. În plus, pentru a pregăti toate cele necesare și a curăța după, cititorii nu au avut acces la bibliotecă două zile: 28 decembrie și 4 ianuarie. Drept urmare a acestor evenimente, Ministrul Culturii a trimis Corpul de Control la BNR.

3. Legea Adopției

După cum știți, în 2018 am depus un proiect de lege pentru modificarea Legii Adopției, care de pe 23.12.2019 se află înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților. Din păcate, proiectul a fost respins de Senat după ce, la scurt timp după depunerea proiectului meu, Guvernul României, prin ministrul Muncii de la acea vreme, Lia Olguța Vasilescu, a depus un alt proiect propriu. Este proiectul meu de suflet și sper să fie votat pentru că modificările prevăzute vor fi de un real ajutor pentru cei peste 55.000 de copii din sistemul național de adopție.

În luna decembrie, în Comisia pentru Muncă din Camera Deputaților, am depus un amendament care le permitea celor peste 2000 de copii declarați greu adoptabili (cei care au trecut deja prin cinci încercări de adopție și nu au fost adoptați) să poată fi adoptați în străinătate. Deși aprobat în primă fază, la ordinul de partid, amendamentul a fost supus votului încă de două ori până a ieșit cum trebuie: adică RESPINS.

4. Reprezentant USR în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei

La începutul anului trecut, am fost ales de colegi ca reprezentant al USR în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, unde, am reușit să obțin un loc în cea mai importantă structură a instituției: Comisia de Monitorizare a Statelor Membre. Am participat la sesiuni atât la Strasbourg, cât și la Paris în timpul sesiunii parlamentare precedente.

La începutul lunii octombrie, am boicotat prin neprezentare la celebrarea a 70 de ani de la fondarea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, deoarece acolo era reprezentată și delegația Rusiei. În iunie, când a fost reprimită, am votat împotrivă.

La cea mai recentă participare, pe data de 16 ianuarie, la Paris, în cadrul Comisiei de Monitorizare a fost declanșată procedura de de verificare a României. Prezent la ședință, senatorul PSD Titus Corlățean s-a plâns că Guvernul Orban încalcă recomandările Comisiei de la Veneția prin modificarea legislației electorale în privința trecerii la alegeri locale în două tururi. Ipocrizia PSD a atins cote maxime la acel moment, deoarece o astfel de modificare lărgea drepturile electorale, nicidecum nu le restrângea. Ulterior, presa din România a scris că a început procedura de verificare a României ca urmare a asumării răspunderii de către Guvernul Orban pe modificarea legislației electorale, la cererea lui Titus Corlățean, ceea ce era fals. Am deconspirat această „minciună” în cadrul comisiei și am făcut public faptul că, de fapt, procedura începuse pe tema modificării legilor justiției de către Guvernul PSD. S-a lăsat liniștea în comisie, iar colegului senator nu i s-a mai dat dreptul la replică.

De asemenea, la sfârșitul lunii ianuarie, am participat la o nouă sesiune a APCE la Strasbourg, unde am prezentat opinia ALDE privind criza din sistemul judiciar din Polonia, am ales un nou președinte al APCE, am votat judecători pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) și am avut o nouă ședință a Comisiei de Monitorizare. La această ședință, reprezentantul PSD, Titus Corlățean, a cerut un punct de vedere Comisiei de la Veneția pe asumarea răspunderii Guvernului Orban în privința modificării legislației electorale referitoare la alegerile locale în două tururi. Am explicat în comisie că în acel moment nu exista un document oficial asumat de Guvern, astfel că nu poate fi solicitat un punct de vedere pe o intenție a Guvernului, moment în care a fost amânată solicitarea PSD.

În cadrul sesiunii, i-am adresat întrebări președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, audiat în plenul Consiliului Europei. Întrebările mele au vizat finanțarea campaniei sale cu bani din Rusia și intervenția lui în independența justiției.

5. Evenimente și intervenții publice

La mijlocul lunii octombrie, am primit la Parlament vizita unui grup de studenți de la Stanford University. Aceștia au venit să asculte povestea noastră, a USR, și, înainte să viziteze „doua cea mai mare clădire administrativă după Pentagon“, au fost la sediul USR ca să stea de vorbă cu președintele partidului, Dan Barna! A fost o bucurie să mă reconectez cu foștii mei profesori (prof. Uli Bruckner) și cu rețeaua internațională din care fac parte, și încă și mai mult să le arăt unor tineri studenți cum funcționează democrația noastră. Democrația USR mai mult decât cea parlamentară, e adevărat.

În luna noiembrie, am atras atenția public asupa gradului de degradare în care se găsește Monumentul Eroilor Revoluției din fața Ministerului de Interne, acolo unde s-a strigat „Libertate” și s-a dat startul la schimbare în capitala țării. Monumentul arăta cu două săptămâni înainte de 1 decembrie ca rămășițele monumentale dintr-un oraș bombardat și devalizat de armate în conflict. În mijlocul unui oraș european, în fața Muzeului Național de Artă și a Ministerului Afacerilor Interne, lângă Biblioteca Centrală Universitară și Ateneul Român, zac resturi de pavaj smuls, buruieni sălbatice și „Fuck USA“ scris de niște pseudo-grafferi. „În numele tuturor celor care au ieșit în stradă acum 30 de ani, să vă fie rușine, dnă Firea! Primăria dvs. are milioane de euro pentru luminițe, brazi și căsuțe de Crăciun, dar nu sunteți în stare să găsiți bani pentru întreținerea Monumentului Eroilor? Vă cer în mod imperios să găsiți una din multele dvs. companii și societăți municipale care să readucă acest monument în Europa secolului XXI și să redea demnitatea memoriei celor căzuți la Revoluției!”, scriam la acea vreme.

Pe 25 noiembrie, Primăria București a îngrădit zona și s-a apucat de treabă!

Pe 16 decembrie, în cadrul ședinței de comemorare a Revoluției din Parlament, am atras atenția de la tribună că este inadmisibil ca un astfel de eveniment să fie prezidat de Teodor Meleșcanu, un comunist cu ștate vechi. Nu putem comemora victimele Revoluției fiind conduși de comuniști! Acesta este și motivul pentru care m-am abținut la votul pentru adoptarea unei rezoluţii privind Revoluţia din 1989.

Astăzi, Teodor Meleșcanu nu mai este președintele Senatului României!

Între un traseu cu caravana din campania electorală pentru prezidențiale și un program cu ieșiri la umplut căsuțe poștale cu materiale electorale, am luat trenul spre București și am participat la votul pentru instalarea Guvernului Orban alături de toți colegii mei parlamentari USR.

Am fost alături de Dan Barna și în Suceava, la Moldovița, unde recent fuseseră descoperite furturi masive de lemn și unde am aflat despre existența unui cimitir format din resturile copacilor doborâți de mafia lemnului din zonă.

Am aflat, apoi, cu stupoare, de cazurile pădurarilor bătuți sau chiar omorâți făcându-și meseria, adică protejând poate cea mai importantă resursă naturală a țării. Am cerut în Parlament un moment de tăcere în memoria lor și am solicitat guvernanților să ia măsuri urgente în privința dotării pădurarilor cu mai multe posibilități de apărare în fața mafiei lemnului.

6. Resurse financiare

Față de sesiunile anterioare, resursele financiare acordate de Camera Deputaților pentru activitatea de parlamentar au rămas neschimbate. Astfel, am beneficiar de o indemnizație netă de 10.160 lei, la care se adaugă alte venituri și beneficii ca: 1400 lei pentru carburant în circumscripția electorală, 4600 lei sumă forfetară oferită parlamentarilor fără domiciliu în București sau Ilfov pentru cazare, 260 lei ca diurnă parlamentară pentru ziua de lucru și transport cu trenul sau avionul spre județul Neamț. Pe lângă acestea, un parlamentar primește lunar 25.000 lei ca sumă forfetară pentru funcționarea biroului parlamentar (salarii angajați, chirii și utilități sedii cabinete parlamentare etc).

II. ACTIVITATE ÎN TERITORIU

Activitatea mea de parlamentar în teritoriu a continuat și în sesiunea trecută cu peste 30 de audiențe oferite nemțenilor care mi-au solicitat acest lucru, dar și cu diferite demersuri proprii sau poziții publice pe teme importante pentru județul Neamț.

Unul dintre cele mai importante subiecte, pe care l-am anunțat și în conferința de presă ținută la Roman cu ocazia lansării candidatului USR pentru Primăria Roman, este deschiderea unui proiect de antreprenoriat social de către un investitor norvegian în parteneriat cu Fundația Pacea din Roman. „În ultimii doi ani, am fost în contact cu un antreprenor norvegian, Sigmund Hegstad, care, la invitația mea, a venit în zona Roman și, în colaborare cu Fundația Pacea, care oferă un sprijin substanțial de infrastructură acestui antreprenor, va deschide o mică fabrică de confecții la Roman, care va consta în antreprenoriat social și care va face inovație socială. Acest antreprenor a deschis o asemenea fabrică în China și un model de asemenea investiție vrea să dezvolte și în județul nostru, în Roman. Mă bucur că am contribuit la acest lucru. Va începe cu puțini angajați și speră să crească în următoarea perioadă. Va veni și va deschide această mică secție de confecții în lunile de vară, iulie – august”, am afirmat în cadrul conferinței de presă.

Nu mi-am pierdut obiceiul nici în a participa la proiecte civice din județ, atunci când m-am aflat în județ sau când am fost invitat. Astfel, am participat în localitatea natală la proiectul Let's do it, Romania!, un proiect foarte cunoscut care în fiecare an își propune să ecologizeze diferite zone de gunoaie. La Tămășeni, inițiativa i-a aparținut Iuliei Pârțac, soția președintelui filialei USR Tămășeni, Octavian. Alături de copii, adolescenți și tineri din comună, am reușit să ecologizăm parcurile din Tămășeni și Adjudeni.

În aceeași perioadă, am fost prezent la „Ziua mobilității romașcanilor”, eveniment organizat de antreprenorul local Bogdan Roman, în cadrul European Mobility Week, eveniment ce promovează deplasarea „curată” în interiorul localităților. Sunt posesor de bicicletă și mă deplasez de câte ori am ocazia cu acest mijloc de transport, chiar dacă locurile în care locuiesc cel mai mult nu au în acest moment o infrastructură tocmai bine pusă la punct în acest sens.

Tot Bogdan Roman a organizat o acțiune civică de împădurire pe locul unei foste gropi de gunoi din comuna Cordun. Au mai fost prezenți voluntari de la firma lui Bogdan, membri ai Asociației Mușatinii, profesori și elevi de la școlile din comună. Eu am fost prezent alături de fiul meu Ioachim. Eu am săpat gropile, iar băiatul meu ținea copacii și punea pământul.

Am evidențiat public cum baronul Ionel Arsene confundă Consiliul Județean Neamț cu propria moșie și împarte banii din cotele defalcate din impozitul pe venit către primării după bunul plac. Deși aceste sume au o destinație clară, anume pentru susținerea programelor de dezvoltare locală, Arsene a considerat că principalul criteriu în stabilirea cuantumului sumei care revine fiecărei primării este culoarea politică a primarului. În imaginea de mai jos vedeți primăriile din județul Neamț, în ordinea descrescătoare a sumelor primite după logica lui Ionel Arsene. Am ales să postez doar extremele, „premianții” și „pedepsiții”, pentru a ilustra regula principală avută în vedere de Arsene când alege cum prioritizează susținerea dezvoltării locale în județ.

Pe 1 decembrie, am refuzat invitația președintelui României, Klaus Iohannis, la recepția de la Cotroceni, și am fost prezent la evenimentul organizat la Roman cu aceeași ocazie. Înainte de ceremonie, un romașcan mi-a zis să spun la discurs “Mai puține artificii în aer,/Mai multă apă la robinet!”, ca replică față de criza de apă din oraș. Așa mi-am încheiat azi discursul. Am făcut și un apel la solidaritate în bine și am arătat cum de 100 de ani fricile și fake news-ul au picioare scurte. Am mai mulțumit tuturor ONG-urilor și sutelor de voluntari din oraș și din zonă. Sper să fi semănat puțină speranță.

Alături de colegul meu Florin Zaharia, vicepreședinte USR Neamț, am vizitat zona depozitului de deșeuri din cartierul Vânători, unde a apărut o cantitate imensă de gunoaie printre care se zăreau sticle, deșeuri medicale sau plastic. Am sesizat Direcția de Sănătate Publică Neamț și Comisariatul Județean al Gărzii de Mediu Neamț cerându-le să verifice dacă acele gunoaie nu sunt nocive pentru cetățeni și/sau mediul înconjurător. Am primit răspuns doar de la Garda de Mediu, care, însă, nu a constatat nicio problemă în prezența acelor deșeuri în câmp deschis. Potrivit Gărzii de Mediu, acela era doar compost biodegradabil, care chiar ar putea fi folositor în agricultură. Ce se găsește, de fapt, în acea grămadă de compost, se poate observa în următorul filmuleț realizat după o vizită ulterioară primirii răspunsului din partea colegilor mei Florin Zaharia și Marius Irimia:

În ultima sesiune parlamentară, am renunțat la sediile cabinetelor parlamentare din Târgu Neamț și Piatra Neamț și am contractat un spațiu nou la Piatra Neamț, într-o cladire situata pe str. Dimitrie Leonida, nr. 44. În rest, sediile celorlalte două cabinete parlamentare, din Roman și Tămășeni, au rămăs neschimbate: pe str. Ștefan cel Mare, nr. 224 și la etajul 1 al vechiului sediu al Primăriei Tămășeni.

III. ACTIVITATE POLITICĂ

Din punct de vedere politic, încă din vară a început o perioadă foarte aglomerată cu pregătirile pentru alegerile prezidențiale și cu activitatea de extindere în județul Neamț. Totodată, pentru că urmau și alegerile pentru conducerea partidului la nivel național, am decis să candidez pentru un loc în Biroul Național al USR pe lista deschisă de președintele partidului, Dan Barna.

1. Ales vicepreședinte al BN al USR

Astfel, la cel de-al cincilea Congres USR, care a avut loc pe 14 septembrie la Timișoara, după validarea lui Dan Barna ca președinte al partidului, și lista echipei Barna, de pe care am făcut parte, a obținut numărul majoritar de mandate în Biroul Național. A fost o mare bucurie pentru mine să aflu nu doar că am intrat în Biroul Național, dar și că voi ocupa o funcție de vicepreședinte în conducerea centrală a partidului. Regretul acelor alegeri a fost, însă, că Moldova a rămas insuficient numeric reprezentată în conducerea partidului, eu fiind singurul membru al BN din această zonă.

Ca urmare a alegerii de către membrii USR în această funcție, am făcut parte din delegația USR la consultările cu președintele Klaus Iohannis alături de președintele USR Dan Barna și vicepreședinții USR Cristina Prună, Stelian Ion și Claudiu Năsui. La Cotroceni am atins următoarele subiecte: Dan Barna a propus un pact național pentru alegeri anticipate, Stelian Ion a adus în discuție chestiuni legislative în cazul alegerilor anticipate, Cristina Prună a discutat despre comisarul european și desființarea PNDL, Claudiu Năsui despre importanța pregătirii bugetului pe 2020, iar eu despre faptul că nevoie de alegeri locale în două tururi în 2020, dar și despre importanța Autostrăzii A8.

În cadrul Biroului Național, am participat la luarea celor mai importante decizii pentru partid și pentru viitorul țării: solicitările către PNL - în primul rând, alegerile locale în două tururi - pentru sprijinirea noului guvern, poziționarea față de alegerile anticipate, audierile noilor miniștri, administrarea de zi cu zi a treburilor USR și pregătirea viitoarelor alegeri.

2. Activitatea de extindere în județul Neamț

O dată cu alegerea mea în calitate de președinte al fililei USR Neamț și cu formarea unui nou Birou Județean, am continuat activitatea de extinere în județ, astfel că la momentul publicării acestui raport am depășit 40 de filiale locale. Îi felicit pe colegii mei din Biroul Județean și le mulțumesc pentru modul în care au lucrat și lucrează pentru ca USR să ajungă în cât mai multe dintre localitățile județului: Cristina Năsoi și Ramona Tofan pentru zona Piatra Neamț, Bogdan Sava (până în luna februarie, Bogdan fiind înlocuit între timp de vicepreședintele USR Roman, Cosmin Ancuța) și Octavian Pârțac pentru zona Roman, Manuel Iacob pentru Târgu Neamț și Florin Zaharia pentru Bicaz și Valea Muntelui. Din luna august până în prezent, USR a ajuns în ultimele două localități urbane, Bicaz și Roznov, și în următoarele localități din rural: Bârgăuani, Bodești, Borlești, Botești, Bozieni, Costișa, Dobreni, Dumbrava Roșie, Gherăești, Girov, Horia, Icușești, Ion Creangă, Păstrăveni, Pâncești, Pângărați, Români, Tazlău, Timișești și Trifești.

Un alt eveniment important din viața organizației județene USR Neamț a fost găsirea unui sediu adecvat în orașul reședință de județ, unde avem și cea mai mare filială USR. Clădirea este spațioasă și potrivită pentru multele activități care vor trebui organizate în vederea extinderii organizației și pregătirii alegerilor locale. Inaugurarea noului sediu am făcut-o printr-o conferință de presă și o întâlnire cu membrii USR din tot județul, înainte de Crăciun. Au fost momente artistice, colindători, discuții și voie bună, iar copiii membrilor l-au primit și pe Moș Crăciun.

3. Alegerile prezidențiale

Am încheiat raportul anterior cu mesajul că va urma o perioadă foarte grea, dat fiind faptul că ne pregăteam de alegerile prezidențiale. Dan Barna tocmai fusese desemnat candidat USR și al Alianței USR PLUS la alegerile prezidențiale, iar noi începuserăm să lucrăm la formarea unor echipe de campanie. După jumătatea lunii august, am început oficial strângerea de semnături pentru candidatura la prezidențiale chiar cu o vizită a lui Dan Barna în Piatra Neamț.

În următoarele săptămâni, membrii USR și PLUS Neamț au strâns semnături pentru susținerea candidaturii lui Dan, iar munca lor a dat roade: peste 9.000 de nemțeni au semnat.

După depășirea targetului asumat privind numărul de semnături necesare, a urmat perioada de precampanie, cu multe activități în județul Neamț, dar și cu multe vizite prin țară alături de Dan Barna. Sub sloganul „Fericiți în România”, am încercat să transmitem oamenilor din toate colțurile țării o rază de speranță că putem să ne facem un viitor și în România, fără să mai fie nevoie să ne găsim fericirea în alte țări, departe de cei dragi. Am mers în Satu Mare, Negresti-Oaș, Sighet, Baia Mare, Tg. Lăpuș, Cluj, Bistrița, Turda, Câmpia Turzii, Tg. Mureș.

În cadrul acestor acțiuni, am discutat cu cetățeni pe stradă, am întâlnit fermieri și antreprenori din diferite domenii, dar am și vizitat obiective culturale de pe traseu. Spre finalul precampaniei, am participat și la primul miting organizat pentru susținerea lui Dan, la Constanța.

Tot cu scopul de a-i susține candidatura lui Dan Barna, am participat la mai multe emisiuni televizate atât la nivel local, cât și la nivel național. Cea mai interesantă dezbatere am avut-o chiar la Neamț, în incinta Muzeului de Artă din Piatra Neamț, în cadrul emisiunii moderate de Cozmin Gușă pe Realitatea TV.

Activitățile de promovare a lui Dan Barna au continuat și, evident, s-au intensificat în perioada de campanie electorală, când, alături de membrii USR Neamț, am umplut județul de afișe, am personalizat un microbuz cu sloganul campaniei și cu el am vizitat localitățile județului Neamț, am lăsat în cutiile poștale și în porțile cetățenilor zeci de mii de pliante și ziare de campanie și am stat de vorbă cu mii de cetățeni cu privire la motivele pentru care credem noi că Dan Barna este cel mai potrivit candidat.

Începutul campaniei electorale a culminat și cu o nouă vizită a lui Dan Barna, alături de membrii USR din caravana organizată la nivel național, în județul Neamț. De această dată, Dan Barna a susținut o conferință de presă la Roman, alături de mine, Radu Samson - președintele USR Roman - și Ionuț Corbu - liderul local PLUS. Tot la Roman, Dan Barna a vizitat fabrica de textile Smirodava, după care a participat la o acțiune de împărțit materiale electorale la Piatra Neamț, în zona Pieței Mari, unde a susținut și o declarație de presă. Vizita în județul Neamț s-a încheiat la Târgu Neamț, unde Dan Barna s-a întâlnit la un taifas cu membrii și simpatizanții USR și PLUS din zonă, care au organizat ulterior o acțiune de distribuit pliante pe străzile orașului și în piață.

Pe 10 noiembrie, am votat Dan Barna pentru copiii mei, pentru un viitor mai bun, pentru dreptul de a fi Fericiți în România! Din păcate, cele mai multe voturi au mers către președintele în funcție la acea vreme și către candidata PSD, Viorica Dăncilă, Dan Barna clasându-se pe poziția a treia, cu 15% din voturile românilor. În turul al doilea, la două săptămâni distanță, așa cum este evident, l-am votat pentru încă un mandat pe Klaus Iohannis, opțiunea Viorica Dăncilă neputând să fie niciodată viabilă pentru o astfel de funcție. În județul Neamț, candidatul USR PLUS a obținut tot locul III, cu 12% dintre voturile nemțenilor.

Chiar dacă așteptam cu toții un rezultat mult mai bun, respectiv clasarea pe poziția secundă care să îl ducă pe Dan Barna în turul II, am ieșit mai puternici și ambițioși din acest scrutin electoral și am început pregătirile pentru următoarele două runde de alegeri, locale și parlamentare.

Cum bine știți, îmi puteți urmări activitatea pe pagina de facebook și puteți vedea calendarul întâlnirilor și evenimentelor publice pe site-ul meu. Dacă doriți să îmi transmiteți un mesaj sau o solicitare, puteți folosi adresa iulian.bulai@cdep.ro.

Vă mulțumesc tuturor și vă invit să vă alăturați proiectului USR cu un simplu click aici. Trebuie să fim mai mulți și mai puternici la următoarele alegeri pentru a putea produce o schimbare reală în bine în România.