Loading

Raport de activitate 1 an în Parlament

Tudor - Vlad Benga

Deputat în circumscripţia electorală nr.8 Braşov

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului

Grupul parlamentar al Uniunii Salvaţi România

Partea I: Promisiuni și ce s-a întâmplat cu ele

Am promis că voi face altfel de politică și tot ce-mi va sta în putință pentru a schimba politica din România. Acest angajament central a fost ancorat în cinci promisiuni concrete.

1. Prima promisiune concretă a fost aceea de a vă da constant socoteală și a mă prezenta cu regularitate în fața voastră pentru a răspunde oricărei întrebări pe care ați avea-o. M-am achitat de ea în două moduri principale.

  • am scris şi transmis public, în aproape fiecare criză, mare sau mică, locală sau națională, internă de partid sau externă parlamentară.
  • la intervale regulate de timp am ținut ședințe complet deschise cu publicul, majoritatea în Brașov dar și în Făgăraș. Dezbaterile au fost de tip town hall meeting, unde am răspuns oricărei întrebări adresate de cei prezenți.

2. A doua promisiune concretă a fost că voi fi transparent cu activitatea și că voi scoate la iveală eventualele nereguli cu care m-aş întâlni. Am depus toate eforturile pe parcursul anului de a va povesti cât mai în detaliu funcționarea de zi cu zi a Parlamentului și în acest sens:

  • am expus artificii de procedură (gen amendamentele în comisii reunite) și alte scheme oportuniste la vot (gen voturile mitralieră de la început și sfârșit de an).
  • am prezentat integral structura de venituri ale deputatului și am detaliat aspecte ale organizării noastre interne la grupul parlamentar.

Dincolo de vorbe, m-am opus cât se poate de concret unor cutume parlamentare ce frizează ilegalitatea.

  • am solicitat insistent reluarea votului electronic din plenul Camerelor reunite, ceea ce s-a materializat la presiunea întregului grup al USR. Astfel am reușit să îndepărtăm practici rudimentare prin care se frauda numărătoarea voturilor parlamentarilor.
  • în septembrie, am tras un semnal de alarmă şi am expus public cât se poate de clar metoda ședințelor fictive de “studiu individual” și a diurnelor aferente, în fapt doar o altă metodă de a risipi banii dumneavoastră.

3. A treia promisiune concretă a fost prioritatea mea principală la nivel național: reforma electorală aceasta fiind cheia schimbării clasei politice.

Coordonez departamentul de reformă electorală din USR unde împreună cu câțiva colegi deputați, senatori și consilieri am conturat strategia partidului pe subiect și am trecut la implementarea sa.

  • am făcut apeluri repetate pentru reînființarea comisiei de cod electoral
  • ne-am consultat îndeaproape cu societatea civilă
  • în noiembrie am introdus în circuitul legislativ prima tranșă de patru inițiative legislative vizând pragurile electorale și numărul de semnături. Este cel mai ambițios pachet legislativ de liberalizare a pieței politice din ultimii 20 de ani. Urmează propunerea pentru o nouă lege a votului prin corespondență și proiectul unei noi legi a finanțării partidelor.

4. A patra promisiune concretă a fost prioritatea mea principală la nivel local, aeroportul. Acesta este proiectul cu cel mai mare impact asupra dezvoltării Brașovului ca pol socio- economic în Regiunea Centru.

  • mi-am petrecut prima sesiune parlamentară documentându-mă temeinic cu privire la acest proiect. Am solicitat puncte de vedere de la specialiști din ministere, administrație locală, aviație comercială și Comisia Europeană. Am cercetat documentația tehnică și legislația națională și comunitară.
  • din toamnă m-am angajat într-o campanie susținută de informare a publicului brașovean despre blocajele realizării acestui proiect. E doar o parte dintr-un efort mai larg de a angrena comunitatea în jocul politic și administrativ ce ține de fapt în loc proiectul.

5. Cea de-a cincea promisiune e ceva mai puțin concretă dar înglobează scopul mandatului meu în ansamblu. V-am cerut votul ca să mă lupt pentru o Românie care să-și consolideze democrația liberală și să se ancoreze definitiv în Occident. Asta e bătălia generației mele, asta e bătălia pe care vreau și pot să o duc. Tot ceea ce am făcut anul acesta în final aici se întoarce.

Fie că am luptat pentru repornirea votului electronic sau am dat alarma pe legi date cu dedicație. Fie că am luat cuvântul în plen sau am protestat pe coridoare. Fie că am votat împotriva referendumului CpF sau pentru drepturile maghiarilor de a-și folosi limba. Fie că am luat poziție publică împotriva abuzurilor de cutuma parlamentară sau consultării insuficiente din interiorul partidului.

Fie că v-am urmat pe voi direct în stradă sau am campat noaptea în plen în semn de solidaritate. Fie că am ajutat să forțăm primul filibuster funcțional câștigând 5 zile pentru legile justiției sau am pus farurile pe ipocrizia uriașă a unei ședințe solemne.

Tot ce am făcut, am făcut având acest obiectiv mai larg în gând. Și încercând, prin vorbele, faptele și voturile mele, să vă reprezint pe voi cât mai bine.

Partea II: Munca de zi cu zi a parlamentarului

1. Plenul este terenul pentru dezbateri și voturile pentru admiterea sau respingerea definitivă a legislației.

  • am luat cuvântul în 23 de cazuri, preponderent pe probleme de principiu. Am intervenit cel mai mult în ultima luna de activitate parlamentară când atmosfera se încinsese semnificativ odată cu legile justiției și revoluția fiscala.
  • în link-ul de aici găsiți un scurt sumar al activității mele de plen:
  • în link-ul de aici un scurt sumar al voturilor electronice pe care le-am dat:
  • în ce privește voturile, există o evidență de circa 1300. Din care circa 600 de voturi finale. Nu sunt toate, pentru că au fost și perioade de vot cu mâna și nu toate se referă la admiterea sau respingerea de legislație, ci și la detalii procedurale gen: durata ședinței sau modificări ale ordinii de zi. Fără a avea cifre exacte, am dat voturi finale pe peste 400 de legi. Ceea ce este absurd de mult și ține de logica supralegiferării.

Concluzia este că dezbaterea e destul de puțină pe legislația care e multă, adică opusul a ceea ce ar trebui să fie un parlament care legiferează responsabil și eficient.

2. Comisia e arena pentru dezbaterea tehnică. Acolo pot fi aduse modificări de substanță unui proiect de lege sau pot fi detectate nereguli. Legat de activitatea propriu zisă sunt câteva aspecte care trebuie menționate:

  • fac parte din Comisia de administrație publică și amenajarea teritoriului și aici găsiți mai multe informații despre activitatea noastră de anul trecut, inclusiv înregistrări ale ședințelor, rapoartele realizate și ordini de zi:
  • e una din comisiile cele mai aglomerate unde sunt de la 15 la 70 de proiecte de lege pe ordinea de zi, pentru care se dau avize sau se dezbat rapoarte
  • 243 este un indicator aproximativ asupra numărului de proiecte de legi pentru care am finalizat decizii de un fel sau altul în cursul anului 2017.

La nivel parlamentar, e ceva mai dificil să subliniez lucruri foarte concrete în afara celor menționate în capitolul precedent. Asta și pentru că acolo vasta majoritate a activității n-a fost despre a construi ci mai degrabă despre a limita pe cât posibil cât putea PSD-ul să dărâme. Am pus umărul într-un efort colectiv de rezistență, dar nu simt c-ar fi cazul sa îmi arog merite individuale pentru ceva anume. Am livrat câteva discursuri bune (gen cele privind drepturile minorităților sau sistemul de rachete), am prins niște ticăloșii in zbor și-am tras un semnal de alarma (gen amendamentele pentru preluarea DGPI), am evitat să ne explodeze ceva major în față în zona de administrație (dar nu-i timpul pierdut), am pus bazele agendei legislative promise (așa cum am precizat deja). Dincolo de faptul că ne-am opus derivei autoritariste a PSD cu toate mijloacele pe care le-am avut la dispoziție, mai sunt mici victorii de etapă, gen reactivarea sistemului electronic de vot, un detaliu ce am convingerea ca se va dovedi mult mai important pe termen lung decât am crede.

3. Cabinetul parlamentar este centrul proiectului și mandatului meu. Elementele definitorii ale activității echipei care mă susține sunt centrate pe:

  • interacțiunea instituțională cu cei care au diferite probleme și sunt de competența altor autorități ale statului
  • prioritizarea proiectelor de reprezentare, stabilirea direcției mandatului și proiectului meu politic
  • asigurarea reprezentării intereselor alegătorilor din circumscripție în Parlament

Raportul financiar, care reprezintă ultima bucată a raportului meu de activitate, este concentrat preponderent pe cabinet așa că mai multe detalii veți găsi în capitolul următor.

4. Partidul a fost probabil cel mai energofag dintre capitole, dar trebuie să conștientizăm că nu poți schimba modul de a face politică în România fără să construiești vehiculele politice adaptate unor standarde superioare de reprezentare politică. Partidele sunt organizații de interes public, iar faptul ca în România sunt sistematic deturnate pentru interese personale reflectă vulnerabilitățile serioase ale tinerei noastre democrații.

Am consumat foarte multă energie în 2017 pentru că fazele de evoluție s-au succedat peste noi cu o rapiditate uluitoare. Și a fost nevoie de continuă dezbatere și negociere pentru procesul de construcție a ceea ce este deocamdată, unicul vehicul real pentru o altfel de politică la nivel național în România.

Lucrul de care sunt poate cel mai mândru e la nivel de partid, și anume că am contribuit cât se poate de consistent și de concret la dezvoltarea sa instituțională. Dacă astăzi USR e unicul vehicul confirmat pentru asanarea la nivel național a politicii din România dar și principalul instrument de autentică opoziție parlamentară, asta se datorează în bună măsură și faptului că s-a muncit enorm pentru o structură internă complexă, cât mai democratică și participativă.

Există în USR cel puțin două instrumente interne absolut unice în rândul principalelor partide românești și am orgoliul că am contribuit decisiv la crearea ambelor. Atât Poiana, temuta agoră internă a partidului, cât și referendumul intern, atât ca instrument general cât și ca prim scrutin concret, sunt instituții interne ce s-au dovedit vitale evoluției noastre și la a căror construcție mi-am adus o contribuție majoră recunoscută ca atare.

5. Circumscripția e poate cea mai importantă arenă de lucru a parlamentarului. Ea se conturează sub trei dimensiuni:

  • interacțiunea cu cetățenii- consider rezonabil modul în care am ținut legătura prin ședințele deschise, prin social media și prin cabinet.
  • prezența în viața comunității - nu am fost atât de implicat pe cât mi-aș fi dorit. Am pus aproape tot focusul pe temele mari și mi-a rămas prea puțin timp pentru detaliile mici dar importante ale vieții comunității și ăsta este unul dintre lucrurile căruia îmi propun să-i dau mai multă atenție în 2018.
  • relația instituțională cu autoritățile locale –am monitorizat și am intervenit constant în proiectele critice de dezvoltare ale județului, am monitorizat prin interpelări regulate și am ținut legătura cu autoritățile locale pe subiecte cum ar fi:
  1. infrastructura aero-portuară- și am detaliat în capitolul anterior cum acest proiect face parte din promisiunea electorală pe care mi-am însușit-o de la începutul mandatului
  2. infrastructura rutieră - am solicitatat cu fiecare ocazie modificarea bugetului pentru sprijinirea construcției a celor două autostrăzi Brașov- Sibiu,respectiv Brașov- Comarnic/București.
  3. infrastructura feroviară -timpii de parcurs pe calea ferată sunt mai mari decât în urma cu un secol, motiv pentru care am solicitat reabilitarea căilor ferate Brașov - Apața -Sighișoara precum și cea Brașov- Predeal
  4. construcția spitalului clinic de urgență – am inițiat și susțin alături de ceilalți parlamentari brașoveni demararea acestui obiectiv, cu toate că, spre finalul procesului legislativ, amendamentul unuia dintre parlamentarii PSD a alterat sensul de dezvoltare al acestui proiect.

Dincolo de acestea, consider că am adus un plus de profesionalism și detaliu tehnic dezbaterii din jurul proiectelor mari de infrastructură ale Brașovului. Lucrul acesta merge dincolo de obsesia mea pentru aeroport. Interpelările cabinetului meu către ministerul transporturilor au adus informație nouă vis-a-vis de stadiul unor lucrări și licitații. Amendamentul pe legea spitalului, contra-reacție la artificiul de ultim moment al senatorului Florin Orțan din plenul Senatului, a extins discuția despre oportunitățile și riscurile implicării Guvernului. Amendamentele depuse la legile bugetului, atât pe 2017 cât și pe 2018, au fost tot timpul tehnice și nu politice. Impactul public al acestei abordări tehnice și factuale a fost mai mic decât mi-aș fi dorit, dar e un proces pe termen lung.

Minusurile semnificative din acest prim an de mandat

Cel mai important e că am neglijat serios expunerea mass media. Și când zic asta mă refer atât la prezența televizată la nivel național cât și expunerea cu regularitate în presa locală. Prima a fost aproape completă, a doua doar parțială. Ambele însă au fost decizii deliberate. Ambele au avut un calcul de oportunitate în spate, și vi-l voi explica în partea a treia a raportului de activitate.

Al doilea minus ține de jocul legislativ prin amendamente, o altă arie pe care am cam neglijat-o. Nu complet, că amendamente am depus destule, dar ar fi fost nevoie de mult mai multă resursă focusată acolo pentru a le și trece. Explicația constă într-un cumul de factori, unii legați de prioritizarea mea legislativă, alții de evoluția cabinetului parlamentar, și în fine alții pur și simplu de context și personalitate.

Partea III: Raportul financiar

Organizarea actuală a activității de parlamentar perpetuează niște practici cel puțin chestionabile. Asupra unora dintre ele am atras deja public atenția, asupra altora o voi face mai încolo, dar de schimbat nu le vom putea schimba decât în timp și sub presiunea publicului, pentru că ele ancorează de fapt modul profund vicios în care se practică politica în România.

Am realizat un raport finaciar intermediar în iulie pe care îl puteți studia aici:

De asemenea, am tras un semnal de alarmă în septembrie despre problema din jurul diurnelor

Ce s-a schimbat de atunci: cuantumul indemnizației nete a crescut începând din iulie de la circa 5400 la 9100 RON/lună și a cel al sumei forfetare pentru cabinetul parlamentar ce a crescut de la circa 11500 la 19500 RON/lună.

Suma forfetară pentru cabinetul parlamentar este bugetul fix lunar în care un deputat trebuie să se încadreze cu toate cheltuielile pentru chirie, utilități, personal angajat, comunicații, deplasări, etc. Cuantumul ei este legat de indemnizație și a fost de circa 11.500 RON lunar în primele 6 luni ale anului și circa 19.500 în restul lunilor. Jumătate din ea poate fi accesată doar cu acte justificative, iar cealaltă jumătate în baza unei declarații pe proprie răspundere.

Ceea ce nu înseamnă că ea trebuie cheltuită neapărat toată, ea este un maxim peste care nu poți sări. Salariile personalului angajat se plătesc direct din trezorerie, pentru tot restul parlamentarii iau niște avans (deconturi cash) și ulterior aduc acte justificative, fie facturi și chitanțe pentru bunuri și servicii fie declarații pe proprie răspundere pentru restul. Această informație e importantă pentru că este și maximul de granularitate și transparență pe care Camera Deputaților îl pune la dispoziția cetățenilor. Senatul, din ce știu, nu pune nici măcar atât.

Aici găsiți evidența cheltuielilor cu cabinetul parlamentar ale fiecărui deputat în luna noiembrie 2017, cea mai recentă pentru care există date, și va puteți duce în spate luna cu luna până în ianuarie:

Astfel veți putea vedea cheltuielile aferente atât cabinetului meu parlamentar cât și cabinetelor tuturor celorlalți deputați. Acesta este, din ce știu eu, maximul de informație disponibil direct public, pentru orice lucru în plus va trebui să faceți cerere de informații.

Categoriile principale de cheltuieli

Prima cheltuială de bază e sediul din Brașov:1000-1100 RON/lună pentru sediul cabinetului parlamentar și încă câteva sute de lei utilități. E închiriat de pe piața liberă și nu subînchiriat de la primărie, prin partid cum se practică în multe locuri.. Este localizat în apropierea Teatrului Dramatic și este deocamdată singurul meu birou parlamentar, dar intenționez să mai deschid cel puțin încă două în afara municipiului și sper ca primul dintre ele sa fie gata în următoarele trei luni.

Echipa mea curentă este formată din 6 oameni. Cinci sunt la Brașov și al șaselea la București, dar tot brașovean. Doi dintre ei sunt full time, alți patru în diverse forme de part-time. Acopăr cu ajutorul lor câteva arii funcționale mari: consilierea pe probleme de administrație, consilierea juridică, monitorizarea pe proiectele de infrastructură, relația cu publicul și administrația, suportul administrativ, prezența online. Costurile ajung undeva între 9000 și 12000 RON/lună. Și zic între pentru că unii sunt angajați cu contract de muncă, alții facturează servicii ce au în spate o bază orară. Echipa (și costurile aferente) au evoluat și vor continua sa evolueze pe măsură ce o definitivez.

Trei elemente m-au făcut sa mă mișc relativ încet și gradual cu construcția ei. Pe de o parte era important sa ajung la un focus legislativ și de activitate parlamentară (și astfel sa știu ce skill-uri îmi vor trebui), pe de alta bugetul a avut niște mișcări destul de ample și astfel a schimbat perspectivele de dezvoltare pe parcurs. Un alt aspect, deloc nesemnificativ, lefurile angajaților din cabinetele parlamentare sunt fixate în baza unei grile destul de rigide în care nivelul studiilor și mai ales vechimea sunt hotărâtoare. Ele sunt plafonate într-o zonă în care omul obișnuit să își negocieze corect performanța în sectorul privat poate fi foarte dificil de atras. Brutul maximal din grila aferentă circumscripțiilor este sub 4000 de RON

Pe lângă echipa propriu zisă a cabinetului parlamentar, există varii servicii pe care cabinetul meu le-a contractat în cursul anului trecut. De la web la promovare, de la comunicare la prezența mass media, am utilizat servicii specializate ale unor furnizori locali din Brașov. Ele au acoperit nevoi punctuale sau recurente precum dezvoltarea web, comunicate de presa, publicitate, apariții media, și altele asemenea. Cuantumul lor a variat intre zero și aproape 5000 RON pe lună.

Fiind primul an de activitate am cheltuit de asemenea o parte consistentă din buget pe logistică și amenajarea cabinetului. De la laptopuri și imprimante la birouri și scaune la lămpi și becuri, am cheltuit oriunde intre câteva sute și peste 5000 de RON pe lună pentru cele necesare biroului și echipei.

Ultima categorie de cheltuieli recurente sunt cele aferente atât funcționării de zi cu zi a cabinetului cât și activității mele curente în circumscripție. De la consumabile de birou, transport prin circumscripție la cheltuieli de protocol cu invitați sau evenimente la costuri cu comunicațiile, există o întreagă categorie de cheltuieli cărora nu le-am ținut foarte clar socoteala. Și fiindcă nu le decontam bon cu bon, dar și pentru că am fost cam tot timpul binișor sub limita maximă a bugetului. În medie aceste cheltuieli au fost 14000 RON pe lună, dar cu variația foarte mare aferentă primului an de funcționare.

Printre cheltuielile eligibile și potențial semnificative ale parlamentarului român se regăsesc și cele cu mass media. Ceea ce n-ar fi nici o problemă câtă vreme întreaga structură de cheltuieli ar fi complet transparentă și P-urile încercuite ar apare unde-i cazul. Dar cum nu e, creează spațiul pentru alte cercuri vicioase. Și cum v-am promis că firul roșu care va trece tot timpul prin tot ceea ce fac ca politician este să schimb modul în care se face politică vă spun de acum că transparența financiară a parlamentarului este, în angrenajul general al politichiei românești, un obiectiv mult mai central decât ați crede.

Consider că exista zone unde puteam avea impact mai mare însă am făcut o muncă cât se poate de cinstită de a vă reprezenta. Am satisfacția de a fi pus niște baze cât se poate de solide pentru construcția pe mai departe, regretul de a fi neglijat câteva elemente importante din mandat, și împăcarea că am ținut firul roșu al promisiunilor pe care vi le-am făcut. Toate astea în contextul în care, și pentru mine ca ales dar și pentru voi ca alegători, anul 2017 a fost mai presus de orice despre capacitatea noastră de rezistență colectivă.

BIROU PARLAMENTAR - CIRCUMSCRIPŢIA ELECTORALĂ NR. 08 BRAŞOV

Telefon: 0725 109 699, tudor.benga@cdep.ro

Adresa: Bulevardul 15 Noiembrie nr. 1, etaj 1, ap. 9-10 (int. 04)

Created By
USR Brasov
Appreciate

Credits:

https://pixabay.com/

Report Abuse

If you feel that this video content violates the Adobe Terms of Use, you may report this content by filling out this quick form.

To report a Copyright Violation, please follow Section 17 in the Terms of Use.